Descoperiri din epoca bronzului, la Ceplea (jud. Gorj)

În perioada 06-31 iulie 2009, Muzeul Judeţean Gorj a continuat cercetările arheologice de la Ceplea – Plopşoru, în aşezarea de aici din epoca Bronzului mijlociu. În acest sens, au fost trasate mai multe secţiuni şi casete arheologice, unde s-au descoperit fragmente ceramice de la vasele de tip borcan din pastă grosieră cu ornamente, sub formă de brâuri alveolate sau crestate. Pe lângă acestea s-au găsit toarte în bandă, baze de vase sub formă de postament sau inelare, de la vase tronconice sau bitronconice. Plopșoru este o comună în județul Gorj din Oltenia, formată din satele Broșteni, Broștenii de Sus, Ceplea, Cursaru, Deleni, Izvoarele, Olari, Piscuri, Plopșoru (reședința), Sărdănești și Văleni. Comuna Plopșoru este situată la o distanță de 50 km de municipiul Târgu Jiu, reședința județului Gorj. Comuna are legături ușoare cu centre urbane ce au influență complexă asupra ei și anume: orașul Rovinari – 35 km, orașul Țicleni – 15 km, orașul Turceni – zece kilometri și orașul Filiași din județul Dolj – 25 km. În localitatea Ceplea au fost descoperite fragmente de oale tronconice şi vitronconice din cultura Verbicioara. Într-una dintre secţiunile executate, a fost descoperită o măciucă din piatră fragmentară şi buze de vase cu marginea rotundă sau dreaptă. În altă casetă a fost descoperit un fragment de perete din lipitură, cu urme de nuiele de la o locuinţă semiîngropată de tip bordei şi de la o locuinţă de suprafaţă.

În anul anterior, la sud de căminul cultural de la Ceplea a fost descoperită o locuinţă de suprafaţă cu o vatră dispusă în exterior, în care au fost găsite vase bitronconice şi tronconice fragmentare, cu urme de arsură secundară. Lângă această vatră, s-au găsit fusaiole folosite la războiul de ţesut vertical. În apropierea acesteia a fost descoperită o altă locuinţă cu o vatră în interiorul ei, poziţionată în partea de sud. Pe această vatră cu dimensiunile de 1,05 x 0,98 m, au fost găsite mai multe vase întregi şi fragmentare. Sub aceste vase se afla un strat de cenuşă, cu o grosime cuprinsă între 0,25-0,35 m, în care s-au descoperit vase fragmentare (căniţe cu torţi supraînălţate şi vase bitronconice). Pe unele porţiuni de la baza vetrei s-a observat o crustă puternică de arsură, iar în partea de sud-est a acesteia erau fragmente mari de vase. Tot pe această crustă a vetrei a fost descoperită jumătatea inferioară a unui tipar din piatră pentru turnat topoare plate din bronz. Într-o altă secţiune a fost descoperit un topor din piatră cu gaură de înmănuşare specific epocii Bronzului mijlociu.

Materialul arheologic descoperit în aşezarea de la Ceplea – Plopşoru se compune în general din ceramică, piatră şi os. Vasele de formă tronconică sunt lucrate din pastă de bună calitate, având în compoziţie nisipul fin. Buzele vaselor sunt drepte sau uşor trase spre exterior. Vasele au culoarea cărămizie sau cenuşie, cu urme de arsură secundară şi sunt prevăzute cu apucători sub formă de urechiuşe. Asemănări cu vasele de acest tip descoperite la Ceplea – Plopşoru întâlnim în siturile arheologice de la Vierşani Jupâneşti, Vlădeşti (Vâlcea) şi Oprişor (Mehedinţi). Vasele bitronconice au buza uşor trasă spre exterior, cu două toarte ce pornesc de sub ea. Pe diametrul maxim al unui vas sunt dispuse câte patru apucători late, mici. Analogii cu acest tip de vase de la Ceplea – Plopşoru se găsesc la Oreviţa Mare şi Malovăţ (Mehedinţi). O altă categorie de vase o constituie căniţele din pastă fină cu două toarte supraînălţate şi incizii verticale pe ele. Castroanele fragmentare cu buza dreaptă îşi au asemănări cu cele de la Vierşani – Jupâneşti şi cele din nord vestul Olteniei, iar pentru castroanele cu buza în colţuri întâlnim analogii în descoperirile de la Verbicioara şi Curmătura – Măgura. Cupe cu picior scund descoperite la Ceplea – Plopşoru apar şi în aşezările preistorice de la Vierşani – Jupâneşti şi Oreviţa Mare (Mehedinţi). Multe din vasele descoperite la Ceplea – Plopşoru au ca ornamente exterioare incizii sub formă de triunghiuri  haşurate, cercuri concentrice, meandre, spirale fugătoare, ghirlande ş.a.

Aşezarea preistorică de la Ceplea – Plopşoru se încadrează cronologic în epoca Bronzului mijlociu (cca.2200-1600/1500 î.Hr.; acum 3500 – 4000 de ani), faza a III-a a culturii Verbicioara. La aceste săpături arheologice a participat şi muzeografa Cotorogea Adina Gabriela, din partea Muzeului de Istorie și Arheologie „Alexandru Ștefulescu” din Târgu Jiu.

Prezențe importante printre izvoarele istorice ce vorbesc despre strămoși, aceste artefacte vin din drumul lor de mii de ani spre a ne spune povestea lor. (G.V.G.)

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*