„Crimă de ură”? Nu, crimă de națiune!

Nu ar fi momentul ca, în loc să tolerăm incluziunea peste modul nostru de a fi a acestei noi aberații, această nouă formulă de sancționare sub denumirea generică de „crimă de ură”(!), în care sunt îngrămădite de-a valma toate relele pământului, de la oprobriile, reproșurile, vinovățiile inventate, aplicate, reîncălzite, și iar aplicate, într-un mare gheșeft al plăților pe seama acceptărilor noastre din prea multă cumsecădenie, nu ar fi mai bine dară să aplicăm și noi o strategie de protejare? În fond, noi suntem cei în măsură să vorbim din postura de subiecți ai discriminării. Noi suntem părte în acel românism hăcuit de satrapii de țară, noi suntem în miezul tradițiilor și valorilor ce ne sunt batjocorite de venetici, noi suntem aceia care suferim pentru că nu i-am făcuți să sufere pe cei ce acum își bat joc de noi, de țară, de istorie, de limbă, de prunciinoștri.

Este momentul în care noi ar trebui să dezvoltăm, inclusiv punitiv-penal, o noțiune de autoprotejare. Și să-i învinovățim noi pe toți acești detractori de țară pentru ceea ce fac, și nu printr-o „crimă de ură”, ci o „crimă de națiune”. Căci e mult prea puțin a spune, față de ceea ce ne fac ei, „crimă de ură”! La ei nu este vorba doar de ură, ci de crimă, prin înjunghiere, destructurare și zdrobirea ființei noastre naționale.

Or, când cineva îți înjunghie țara, limba, istoria, tradiția, simbolurile, nu te apuci să-l dojenești pentru manifestările lui „neconforme”, trebuie să acționezi din perspectiva a ceea ce detractorii ne aruncă nouă în cârcă sub forma a felurite aberații.

Dacă nu facem ceva, mâine-poimâine nu doar crucile bisericii noastre istorice vor fi asociate simbolurilor legionare, fasciste, ba, direct decupate din flăcările iadului, ci până și lemnul copârșeelor în care ar fi trebuit să-i „îmbrăcăm” noi pe acești detractori, pentru a-i duce la groapa istoriei.

Nu poți privi nepăsător cum un dobitoc vine și, într-o generare a unui adevărat discurs al urii, ne acuză Biserica Națională ca fiind promotoare a mișcării legionare, a extremismului, punând o virgulă pe post de egal. Căci mâine-poimâine, dintr-o semantică pe care o lăsăm la libera deformare a unor incitatori la ură, însăși biserică va fi așezată în locul acelui egal…

Trebuie să ne construim un viitor în care să ne apărăm Neamul și Țara. Și trebuie să definim și să sancționăm tot ceea ce poate constitui atac la fundamentele noastre, atacuri cvasiprezente printr-o adevărată „crimă de națiune” la adresa noastră.

Să vii în plină procesiune religioasă, în plină manifestare și empatie cu țara, cu tremurul și trăirea religioasă a enoriașilor, să lovești atât de grosolan, chiar de Sfânta Parascheva, Biserica Română nu este o întâmplare. Și nici o simplă incitare, cum i-am fi putut spune dacă era vorba doar de discursul acelui ratat care ne inventează vinovății.

Dar a fost mai mult de atât! A fost o organizare a cioclilor detractori chiar în incinta unei citadele a națiunii. Biblioteca Centrală Universitară.

Și cum oare s-au simțit directorii acestei instituții, care stau într-o casă a neamului românesc și sunt vegheați de un simbol al unității noastre, să organizeze o manifestare în care neicanimeni, ajunși vlădici de ponei din pluș fascist, să vină să-ți desființeze tocmai valorile pe care le ai tu, acolo, între zidurile tale?!

Mâine-poimâine ne vom trezi că aceste lepre vor organiza astfel de manifestări și în preajma sfintelor noastre biserici. Dacă nu-i oprim! Dacă nu le punem o botniță atât de necesară când vine vorba de protejarea viitorului țării.

Altminteri, o să vedem, neputincioși, cum nu doar biserica este asimilată mișcărilor extremiste, și nu doar crucile sunt transpuse grosolan și fals în simboluri-dovezi ale extremismului (în prostia lor, ăștia de se dau șefi pe la holopupincuriști ar trebui să știe că nu biserica a împrumutat crucile de pe steagurile mișcărilor extremiste ce folosesc crucile în formule mai mult sau mai puțin stilizate, ci ea, crucea, vine dintr-un început ale genezei noastre pe care, e drept, acești popândăi vremelnici nu o pot cuprinde), și o să ne trezim că până și Centenarul Unirii va fi prezumat a promova extremismul, pentru că aduce un elogiu Neamului Românesc, dar și simbolurilor din unitatea pe care acești detractori  o vor destructurată.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*