Întru cinstirea Învierii Domnului nostru Iisus Hristos, revista Constelații Diamantine (revistă de cultură universală editată sub egida Ligii Scriitorilor Români) din luna aprilie al anului curent și-a deschis conținutul cu un eseu întitulat „Hristos a Înviat!”, scris de Livia Ciupercă (poet, eseist, publicist, istoric și critic literar), acesta fiind completat cu poezii dedicate sfintelor sărbatori, scrise de către poeții Constantin Narly, Teodor Iordache, Petru Gheorghe Savin, Margareta Isbășoiu, Cornelia Buzdugan-Hașeganu, Dem.Sârbu-Berești. În semn de omagiu, respectivele versuri sunt consacrate sfintelor sărbători și anume: despre icoane (Constantin Narly), despre cruci (Pr. Teodor Iordache), etc., – simboluri ce reprezintă viața umană în toate ipostazele ei. Una dintre poezii este și despre psalm, creație ce simbolizează imnul religios biblic, astfel Cornelia Buzdugan-Hașeganu spunând: „Întoarce Doamne, fața Ta spre mine/Să-mi fie iarăși zilele senine/Și cu isop stropește-mă, Părinte,/Să-mi luminezi și duh și trup și minte”. În modul acesta, toate creațiile în versuri sunt dedicații ce pot servi drept model pentru ființa umană în a-și urma calea existenței prin legile naturii și, nemijlocit, prin fenomenele divine ale universului/omenirii.
Cu aceeași semnificație și valoare simbolică față de sărbătorile sfinte creștine, Doina Drăguț (redactor șef al revistei Constelații Diamantine, poet, prozator, jurnalist, publicist) vine în fața publicului cititor cu un ciclu de versuri întitulat „Gânduri de lumină”. Având menirea de a idealiza prin forme concrete conținutul luminii, Doina Drăguț, cu multă prudență și spirit de poet, descrie viața prin metafora fluviului de lumină, prin cărarea de lumină, prin gânduri de lumină, prin căutarea de lumină etc. Regăsindu-se insistent prin fenomenul luminii, Domnia Sa spune: „se sparg oglinzile/de lumina unui gând/în fluturi de cuvinte/inima în veșminte de fiori se-mbacă/pe umeri falduri de credință se înalță…(Luminâ și gând). O expunere poetică foarte frumoasă și plină de realitate umană care, la rândul ei, reprezintă dragostea față de tot ceea ce este divin.
În continuare, Al. Florin Țene (Președinte al Ligii Scriitorilor Români, poet, eseist, publicist, critic literar) ne prezintă o analiză literară amplă despre lucrarea „Duminică în Manhattan” sau Terra este un sat al paradoxurilor civilizației”, autor Dorel Cosma, Editura Nosa Nostra, 2017. În urma lecturii acestui volum de carte Al. Florin Țene scrie: „Cartea lui Dorel Cosma este o sărbătoare, și așa cum spunea Democrit: “O viață fără sărbători este un drum lung fără hanuri”.
Prin descrierea „Alfabetul fistichiu pentru părinții copilăroși” Janet Nică (poet, epigramist, critic literar) ne așează în modul cel mai inteligent și discret în fața unor situații mai dificile prin care ar urma ca noi, omul, să distingem corect care este trăsătura caracteristică dintre suferință și sărăcie, totodată, Domnia Sa concretizând: „Cineva, nu dau nume, persoană importantă, spunea că atunci când încetezi să fii copil, ești mort…E adevărat că, de două mii de ani, suferința dă caratele ființei umane, prin adâncimea ei, dar suferința mutilează și chircește sufletul…”. Ulterior, se mai vorbește: „Hai să ne copilărim și viața va fi mai frumoasă!”. Cred, această frază este un lucru foarte bine și cuviincios spus, și, în același timp, este o comparație foarte estetică.
Cu o pagină întreagă, Dumitru Ichim (poet, prozator, eseist) prin ciclul de versuri „Psalmi” ne face cunoștință cu ritualurile sau mai bine zis cu unele rânduieli religioase creștine necesare omului și anume despre: „Psalmul Paștelui”, „Psalmul din livada cu măslini”, „Psalmul la picioarele crucii”, „Psalmul pescuirii apofatice”, „Psalmul din sâmbăta mare”. Astfel, pentru aceste versuri ar urma să aducem mulțumirile de rigoare Domnului Dumitru Ichim, preot paroh la Biserica „Sfântul Ioan Botezătorul” din Kitchener, Ontario.
Printre paginile revistei, cu o conotație aparte, se regăsește cronica literară a doamnei Antonia Bodea (prozator, poet, critic literar) cu referire la romanul „Veniți, priveghetoarea cântă…! (Viața scriitorului Alexandru Macedonski între realitate și poveste)”, autor Al.Florin Țene. După această analiză literară Antonia Bodea menționează: „Prin romanul său, Al. Florin Țene întregește paginile de istorie literară prin străfulgerări de suflet, prin verbul a ceea ce s-ar putea numi „o altfel de istorie a literaturii române”, mai ales că romancierul are în lucru o altă carte de același gen dedicată lui Ion Minulescu”.
Traversând sumarul revistei Constelații Diamantine ne întâlnim cu scriitorii/prozatorii Constantin Miu („Tipologii în pamfletul arghezian”), Galina Martea („Omul – ca fondator al frumosului”), George Petrovai („Umanismul confucianist și misticismul daoist, cei doi poli între care a oscilat îndelung filosofia chineză”), Daniel Marian („Tainică deopotrivă răspicată, dragostea în înțelesul pur”), Mihai Miron („Vă propun să visăm împreună…”), Ion Popescu-Brădiceni („Cele 25 de legi ale Transmodernismului”), Iulian Chivu („Eugen Dorcescu, retrospectivă aniversară”), Stelian Gomboș („Ernest Bernea – gânditor creștin, promotor și filozof al culturii românești autentice”), Nicolae Bălașa („Despre anii de liceu și cerșetorul din iadul de la poarta raiului”), Angela Burtea („Floarea albă de cireș”), Valentin Popa („Lumile dispărute ale Cameliei Iuliana Radu”), Petre Gigea-Gorun („Nevasta șefului de gară”), Leonard Ionuț Voicu („Surorile”, fragment de roman), Niculae Grosu („Blestemele nației române” Alcătuiri disjuncte (4/16)”), Vasile Spiridon („Gruparea culturală Rugul Aprins”), Florin Măceșanu („Picătură de pictură „Constantin Makovski”), care, cu toții la rândul lor, descriu cu multă inteligență filozofică despre multiplele fenomene ale vieții, despre existența și creația nobilă a omului în spațiul universal, despre umanism și dreptul ființei umane la libertate și dezvoltare multilaterală, despre importanța și valoarea Bisericii în viața omului, etc. În consecință, toate lucrările/eseurile prezente sunt de o importanță vitală pentru om și societatea acestuia, fiind valori ce motivează continuu evoluția umană.
Fără îndoială, cu mult succes, cuprinsul revistei este completat de creații literare în versuri scrise de talentații scriitori/poeți precum: Irina Lucia Mihalca, Doina Drăguț, Daniela Voicu, Boris Marian, Emil Bucureșteanu, Decebal Al.Seul, Mihai Caba, Claudia Bota, Lidia Grosu, George Baciu, Vasile Menzel, Ligya Diaconescu, Ion Hada, Nicolae Mătcaș, Gheorghe A. Stroia, Marian Hotca, Corneliu Costăchescu-Ale, Ion Micuț. Versurile în cauză sunt creații ce exprimă prin diverse mijloace artistice valoarea necesităților și idealurilor umane.
Lasă un răspuns