Cu o prezență tot mai evoluată, recent a apărut de sub tipar numărul 5 al revistei Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România, publicație-proiect ce stimulează activitatea jurnalismului național și nu numai. Este o performanță deosebit de plăcută pentru mass-media și cultura națională română. Fiind în al doilea an de activitate creativă, revista UZP, redactor șef Benone Neagoe, este un conţinut literar plin de valori ce corespunde necesităților sociale și, nu în ultimul rând, cerințelor ce stau la baza jurnalismului modern. Conţinutul revistei este centrat cu precădere: pe fenomene sociale ce se intersectează respectuos cu profesiunea de ziarist; pe dezbateri, disciții și analize fundamentate pe probleme de interes public atât de nivel naţional, cât şi regional; pe aspecte concrete din viaţa românilor de pretutindeni, care sunt parte componentă a naţiunii române; pe activităţi ce completează în mod onorabil cultura naţională; pe informații privind acțiunile și performanțele clasei intelectuale (scriitori, savanţi, pictori, etc.) din cadrul ţării și din afara ei; pe știri privind apariţiile editoriale din ţară și nu numai; şi, nu în ultimul rând, pe aspecte ce se intersectează cu creația literară a celui mai renumit scriitor și ziarist român al timpurilor, Mihai Eminescu, care a constituit/construit o sinteză autentică a limbajului artistic și a tuturor posibilităților de exprimare în cadrul literaturii române.
Cuprinsul revistei, fiind foarte copios în rubrici, interviuri, evenimente, activități social-culturale, își centrează punctele forte, în primul rând, pe vizita de lucru ce a avut loc între jurnaliștii Uniunii Ziariştilor Profesionişti din China şi conducerea Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România, gazda acestora fiind UZPR, Televiziunea Română, cotidianul Evenimentul zilei și alte instituții din mass-media națională română. Nemijlocit, ca de fiecare dată, în prima pagină este prezent în editorial Benone Neagoe cu o cronică prin care își exprimă poziția fermă privind importanța radioului și a televiziunii publice pentru societatea româna, acestea însemnând, în mod prioritar, educație și cultură. Cronica respectivă se intersectează cu o dezbatere comună, aceasta fiind realizată de Radio România şi Televiziunea Română în cadrul studiourilor TVR, care a abordat posibilitatea dispariţiei taxei radio-tv şi implicaţiile pe care le-ar avea decizia Parlamentului în această problemă.
O altă știre destul de importantă și interesantă, plasată la secțiunea „Rondul de zi”, este că în cadrul Filialei Bihor a UZP, fiind în vizită și preşedintele UZPR Doru Dinu Glăvan, s-au stabilit diverse activități privind finanţarea și promovarea unui șir de proiecte locale şi de nivel european, acestea având obiectivul de a stimula și promova imaginea UZPR. Cu tangență la imaginea UZPR este prezentă și informația despre înființarea editurii UZPR, acțiune cu adevărat plauzibilă care, la părerea fondatorilor, ar da viață tuturor ideilor și proiectelor propuse de membrii UZPR și nu numai.
Ulterior, cu o notă aparte, este interviul realizat de Roxana Istudor cu președintele UZPR, Doru Dinu Glavan, care descrie și vorbește cu multă finitate și măiestrie jurnalistică despre toate realizările și succesele uniunii de la fondare și până în prezent. Cele mai importante realizări s-au centrat pe înscrierea jurnaliștilor printre celelalte categorii de creatori, în rezultat, aceștea beneficiind de drepturi financiare suplimentare la pensia pentru limită de vârstă și/sau alte categorii de pensii prevăzute de legislația în vigoare. Pe lângă realizări și succese, Doru Dinu Glavan a confirmat cu multă demnitate și încredere despre faptul că jurnaliștii sunt de o maximă importanță și de relevanță publică, și de aceea eforturile care se fac sunt pentru a performa și motiva această meserie care implică ore suplimentare de lucru, lucru ce este efectuat în condiții grele, cu tensiuni, presiuni și multe altele. De aceea, jurnaliștii când se retrag din activitatea respectivă au nevoie de un beneficiu.
În continuare, la pagina 22, ne întâlnim cu un mesaj bine structurat și fundamentat pe un sondaj de opinii ce se referă la „Relațiile publice și presa”. În esență, comunicarea respectivă scoate în evidență faptul că 62 la sută dintre jurnaliști consideră că nu sunt bine informați de către birourile de presă cu care colaborează. Totodată, majoritatea jurnaliștilor din România (42 la sută) au o atitudine neutră față de relațiile profesionale ce le au/mențin cu purtătorii de cuvânt. Pe când 32 la sută au o atitudine pozitivă, iar 26 la sută o atitudine negativă.
La pagina 30, facem cunoștință cu „Profesia de Jurnalist”, jurnalistul făcând parte din grupa 2642 în clasificarea ocupațiilor din România. Informația respectivă, fiind de o importanță majoră pentru profesia de jurnalist, descrie drepturile, atribuțiile și responsabilitățile pe care trebuie să le cunoască un jurnalist. În același timp, se regăsesc explicațiile cu privire la jurnalistul freelancer. În același context, la pagina 35 facem cunoștință cu tema „Jurnalismul de război”, relatat de Răzvan Nicolescu, TVR, care ne aprofundează în lumea unui sector aparte a jurnalismului TV, în contextul mediatizării conflictelor internaționale.
Despre profesia de jurnalist, pagina 36, ne vorbește Dănuț Ungureanu, jurnalist și scriitor, în dialog cu Virgil Mihailovici. Aici este vorba despre schimbul de profesie de la inginer la ziarist, ceea ce a realizat de-a lungul timpului Dănuț Ungureanu. Impresionante lucruri care sunt compatibile și reale în viața umană.
Cu o aleasă prețuire, pagina 39, este articolul despre „Lecția gazetăriei eminesciene”, scris de Ion Haineș, conferențiar universitar. Ion Haineș, cu o părere plină de respect și gratitudine, spune: „Publicistica eminesciană este dovada unui înalt profesionalism, a unei gândiri politice realiste, profunde şi pentru multă vreme. Ea este dovada unei sensibilităţi poetice de excepţie, dublată de o erudiţie vastă, exprimată în forma desăvârşită a artei care traversează clipa, intrând în eternitate”. La aceste cuvinte de o mare valoare, cred, ne vom alătura cu toții în semn de recunoștință pentru opera și activitatea eminesciană.
Sub o notă mai tristă, la pagina 40, Eveline Păuna face o reamintire despre plecarea în neființă a Dlui Ion Marin, decan, jurnalist, fondator și director al ziarului Ultima Oră. Autoarea mesajului transmite cuvinte de bun rămas și, în același timp, de mulțumiri pentru tot ceea ce a realizat Ion Marin prin profesia de jurnalist.
În continuare, Roxana Istudor prin cronica „Rigoare jurnalistică, ținută editorială” se referă la activitatea revistei „Balcanii și Europa”, director general Carol Roman, aceasta fiind în forţă în cel de-al 17-lea an de apariţii neîntrerupte, având subiecte de mare importanță şi de mare actualitate, teme tratate profesionist şi echilibrat, articole semnate de colaboratori de marcă.
În cuprinsul revistei UZP, numărul 5 – iarna 2017, ne întâlnim și cu alți jurnaliști și scriitori, precum Andrei Pleșu, Alexandru Sereș, Radu Levârdă, Rodica Lăzărescu, Laura Neagu, Dragos Șeuleanu, Octavian Andronic, Mihai Miron, Carmen Dragu, Bogdan Gheorghe, care cunosc arta scrisului și știu cum să relateze realitatea existentă prin conținutul autentic al cuvântului.
Lasă un răspuns