Citiți și vă cruciți: Revista presei de limbă maghiară din județele Covasna și Harghita (2)

Statul român mizează pe intimidare/ Este vorba despre o problemă comunitară

În cadrul celei de-a XXII-a ediţii a EMI, o temă specială a evenimentului a fost cazul lui Beke Istvan şi a lui Szocs Zoltan. In data de 13 august, Toke Ervin şi Sorban Attila Ors, preşedintele EMI, au discutat cu reprezentaţii HVIM. Toth Balint, purtătorul de cuvânt al filialei HVIM Transilvania, a declarat că atunci când a început valul de teroare împotriva membrilor HVIM, nu aveau o imagine de ansamblu, însă în momentul de faţă o au şi ea reprezintă un exemplu viu al modului cum funcţionează împreună SRI şi mass-media. Pe termen lung, însemnătatea cazului poate fi faptul că atunci când problema autonomiei ajunge la un nivel mai ridicat, aceasta să poată fi măturată cât mai repede de pe masa discuţiilor, invocându-se faptul că nu se discută despre cerinţele secuilor terorişti. Szocs Csongor a vorbit doar despre situaţia fratelui său, Zoltan, dat fiind faptul că el este martor în procesul lui Beke Istvan. El a subliniat că iniţial nici măcar nu a fost audiat. Au fost audiaţi doar cei de la care sperau să obţină informaţii care să susţină acuzaţiile. Cum este posibil ca astfel de terorişti adevăraţi să fie lăsaţi în arest la domiciliu? – A întrebat Szocs, care a mai informat: în istoria domeniului juridic din România nu s-a întâmplat ca suspecţii să fie lăsaţi să plece acasă în această etapă a procesului. Nouă ni s-a permis să intrăm la trei înfăţişări. Oamenii de acolo, în afara procurorului şi a judecătorului, toţi râdeau de acuzaţie. Căutarea unui avocat nu a fost nici ea simplă: mulţi au invocat existenţa unor programe cu familiile, dar au existat cazuri când li s-a spus în faţă că nu se angajează deoarece se tem. In final Rozsnyai Sandor s-a angajat să se ocupe de această muncă.

Sursa: Szekely hirmondo nr. 156 din 16.08.2016

A meritat şi în acest an să se organizeze Tabăra EMI – a meritat chiar şi prin sângerarea mai multor răni

Soarta celei de-a 12-a ediţii a Taberei EMI din acest an nu a fost una blândă: formaţia din Ungaria, Karpatia, care beneficiază de cea mai mare popularitate, nu a avut posibilitatea să cânte la Gheorgheni şi, pe lângă toate acestea, şi vremea nefavorabilă a împuţinat mult numărul participanţilor. Chiar şi în pofida acestui lucru a meritat şi va merita şi de-acum încolo să se organizeze festivalul naţional – a afirmat organizatorul principal. Justiţia şi vremea neprielnică a împiedicat profund desfăşurarea taberei naţionale, organizată anual de Tineretul Maghiar din Transilvania (EMI). In cadrul festivalului organizat în apropierea municipiului Gheorgheni, atât partea publicului interesată de concerte, cât şi cea interesată de prelegeri, a fost ţinută departe de lipsa formaţiilor şi de vremea nefavorabilă. Locaţia reamenajată a taberei s-a dovedit totodată a fi funcţională, unele programe nu s-au deranjat reciproc. Formaţia favorită a publicului, Karpatia, nu a avut posibilitatea să concerteze, deoarece solistul acesteia, Petras Janos, a fost pus sub acuzare pentru instigare la ură, motiv pentru care nu poate să intre pe teritoriul României. Neparticiparea formaţiei Karpatia s-a simţit din toate punctele de vedere. Din punct de vedere material şi din punct de vedere al numărului participanţilor, dar mai ales din punctul de vedere, că cei care lucrează împotriva noastră şi-au atins obiectivul. In lipsa formaţiei Karpatia nu s-ar fi putut organiza totodată nici tabăra din acest an, ajutându-ne material şi spiritual – a declarat Sorban Attila Ors, preşedintele EMI, organizatorul principal al taberei. Celălalt impediment enorm l-a reprezentat vremea nefavorabilă. Timp de trei zile ne-a udat ploaia şi am fost nevoiţi să oprim concertul de joi al formaţiei Kowalsky meg a Vega. Duminică a fost singura noastră zi bună. Referitor la numărul participanţilor doar marţi o să avem un calcul mai exact, dar potrivit estimărilor mele, numărul participanţilor a scăzut la două treimi. Din fericire avem mulţi fanatici ai Taberei EMI, şi din acest motiv nu este atât de drastică scăderea la chiriile săptămânale – a afirmat organizatorul principal. Sorban consideră regretabil faptul că nici în acest an nu a venit nici un invitat în reprezentarea UDMR. Precum a declarat, Uniunea nu acordă nici în prezent atenţie unei părţi însemnate de alegători, preşedinţii celorlalte două partide maghiare participând totodată la dezbaterea destinată celor trei partide. Tabăra EMI din acest an mi-a transmis două mesaje importante. Unul dintre acestea este că, oricât de puternică este presiunea, nu avem voie să cedăm. Celălalt însă, că în România, libertatea nu este neapărat un drept pe care îl dobândim din naştere şi trebuie să luptăm pentru obţinerea lui – a afirmat Sorban Attila Ors. In pofida oricărei greutăţi el recunoaşte că a meritat să se organizeze şi în acest an Tabăra EMI, şi chiar şi anul viitor va merita să fie atraşi participanţii cu sentimente naţionale la tabăra organizată la kilometrul 3 din apropierea municipiului Gheorgheni.

Sursa: Hargita Nepe nr. 156 din 16.08.2016, autor Kovacs Hont Imre

Proiectul autonomist pe masă, nu în sertar

Kelemen Hunor, preşedintele UDMR, a susţinut o expunere în cadrul SIC FESZT, eveniment desfăşurat la sfârşitul săptămânii trecute, pe tema problemelor politice actuale, a colaborării cu PCM. Kelemen ne-a declarat că în prima săptămână a lunii septembrie, fracţiunea parlamentară a UDMR va discuta despre priorităţile sesiunii de toamnă. Există câteva probleme precum utilizarea limbii maghiare în domeniul sănătăţii. La întrebarea noastră dacă proiectul de lege privind autonomia Pământului Secuiesc va fi scos din sertar, Kelemen a declarat: nu se află în sertar, se află pe masă. Noi trebuie să decidem ideea ca atunci când îl vom înainta, ce fel de şanse vom avea pentru derularea unor discuţii inteligente şi dacă există măcar o majoritate teoretică în această privinţă.

Sursa: Szekely hirmondo nr. 156 din 16.08.2016, autor Kiss Edit

De ce ne temem de autonomie?

Presa română şi opinia publică resping cu fermitate dreptul comunităţii noastre la autodeterminare. Ştim de ce: deoarece nu cunosc conceptul şi se tem. Problema este că nici noi nu dăm dovadă de unitate în această temă. Si printre noi există radicali, sceptici şi moderaţi. Să vedem de ce. Am discutat cu mulţi oameni pe această temă şi am citit multe articole pe internet şi în presa scrisă. In sfera celor care sunt împotriva autonomiei există diferite idei. Prima idee am putea-o numi principiu de ghetou sau principiul scindării şi am fi separaţi în mod ermetic de corpul ţării. A doua idee este principiul recolonizării: dacă ar exista autonomie, ar începe desfiinţarea cât mai eficientă şi mai exactă a diasporei, în ideea să îi adunăm la un loc pe cei care vorbesc aceeaşi limbă. A treia idee se referă la principiul micilor baroni. Dacă va exista autodeterminare şi vom ieşi din vizorul puterii centrale, vom putea trăi după cum doresc micii baroni şi nimeni nu se va interesa de noi. A patra idee se referă la principiul naţiunii, potrivit căruia secuii nu există, doar maghiari de pe Pământul Secuiesc care sunt parte a naţiunii maghiare unitare. Am fi separaţi în mod conştient de naţiunea-mamă, deoarece astfel putem fi desfiinţaţi mai uşor. Cel de-al cincilea contraargument este cel prin care invocăm faptul că autonomia nu va soluţiona problemele noastre existenţiale. In opiniile autonomiste un factor comun este temerea. Trebuie să discutăm cu concetăţenii noştri şi să le spunem cu argumente – şi nu pe un ton dispreţuitor – cine suntem, încotro ne îndreptăm. Trebuie să comunicăm. Sarcini există din belşug.

Sursa: Haromszek nr. 7875 din 17.08.2016, autor Matekovics Janos Zoltan

Tabăra – EMI / Este nevoie de lideri adevăraţi

În pofida vremii nefavorabile, cea de-a XXII-a ediţie a taberei – EMI, organizată în perioada 10-14 august, a fost una reuşită – s-a spus în cadrul conferinţei de presă a organizatorilor. La evenimentul de lângă Gheorgheni au participat 5.000 de persoane. In cadrul conferinţei de presă, preşedintele EMI şi organizatorul principal al taberei, Sorban Attila Ors, a declarat că în cadrul taberei au fost abordate teme actuale precum autodeterminarea Pământului Secuiesc şi problemele legate de politica naţională maghiară din Transilvania. In legătură cu masa rotundă la care au participat PPMT şi PCM, Sorban a menţionat că partidul care se bucură de cea mai mare popularitate, UDMR, s-a distanţat, şi între cele două alegeri nu este dispus să participe la o manifestare apolitică. Atrocităţile care i-au afectat în ultimii ani pe maghiari – intervenţia în timpul concertului formaţiei Ismeros Arcok, problema privind drapelele, cazul lui Beke Istvan şi al lui Szocs Zoltan – conturează o imagine deosebit de dezavantajoasă în privinţa respectării drepturilor maghiarilor din Transilvania. Clarificarea acestor probleme ar intra în sarcina partidelor maghiare, mai ales în cea a UDMR, dat fiind faptul că ele dispun de cele mai multe instrumente – a spus conducătorul EMI. Din partea reprezentanţei maghiare este nevoie de lideri adevăraţi, în spatele cărora maghiarii pot obţine drepturile lor privind limba lor natală, cele legate de utilizarea simbolurilor, pot soluţiona cazul universităţii maghiare. Organizatorul principal a adresat mulţumiri pentru contribuţia sponsorilor, subliniind în mod aparte sprijinul moral şi cel material al formaţiei Karpatia.

Sursa: Haromszek nr. 7876 din 18.08.2016

Maghiarii fură Transilvania

Prin intermediul unor retrocedări ilegale, românii sunt excluşi din centrele istorice ale marilor oraşe ale Transilvaniei, iar cele două partide române mai importante concurează care îngenunchează mai bine în faţa UDMR. Într-un astfel de context nu este surprinzător faptul că Transilvania este prădată – astfel de afirmaţii au fost rostite în cadrul celei de-a XVI-a ediţii a Universităţii de Vară de la Izvorul Mureşului, în cadrul tradiţionalei taberei a românilor de pe Pământul Secuiesc. Dezbaterea temei a început cu declaraţiile profesorului universitar Ioan Pop Sabău, care a prezentat proiectul – Transilvania Furată. Au înfiinţat mişcarea în anul 2013 împreună cu jurnalistul Marcel Bărbătei, deoarece în opinia lor foarte multe clădiri şi teritorii – şi păduri – au fost retrocedate ilegal unor composesorate-fantomă, unor aşa-numite biserici care dispun de tradiţii maghiare.

Sursa: Haromszek nr. 7877 din 19.08.2016

Un nou eşec privind protecţia minorităţilor

Politica din ţară privind minorităţile sângerează din o mie de răni. Pe de o parte sunt cunoscute măsurile care afectează dezavantajos maghiarii din Transilvania, de pe Pământul Secuiesc, iar pe de altă parte românii care trăiesc în afara graniţelor ţării sunt nemulţumiţi acum de faptul că simt că sunt abandonaţi de către Bucureşti. Reprezentanţii românilor care trăiesc în afara hotarelor au vorbit despre acest lucru în cadrul Universităţii de vară de la Izvorul Mureşului. Reprezentantul lor din Valea Timocului din Serbia a spus clar faptul că diplomaţii români mai mult le dăunează decât să le aducă vreun beneficiu. In mod excepţional, valul de plângeri din partea celor de peste hotare atenuează plângerile obişnuite din partea românilor de pe Pământul Secuiesc. In urma situaţiei tragice prezentate de Predrag Balasevici, reprezentantul vlahilor, fostul preşedinte de stat Traian Băsescu a simţit potenţialul politic care se ascunde în această situaţie deplorabilă şi şi-a formulat de îndată criticile, mai exact propunerea sa. Conform propunerii sale, România poate să nu ratifice acordul de intrare a Serbiei în UE. Cu greu poate fi crezut faptul că factorii de decizie vor lua în considerare avertismentele lui Băsescu. Guvernul de specialişti nu are nici timp şi nici putere de a schimba situaţia iar după alegeri nu acest lucru va fi primordial. Nu este în totalitate surprinzător faptul că Bucureştiul este insensibil faţă de problemele grave ale românilor care trăiesc în alte ţări, probleme care vizează identitatea lor naţională. Există temerea că indiferenţa din partea statului naţional va exista în continuare, iar una din consecinţe va fi faptul că românii privaţi de drepturi din Valea Timocului vor fi uitaţi.

Sursa: Haromszek nr. 7877 din 19.08.2016, autor Mozes Laszlo

Premii pentru maghiarii de peste hotare / Distincţii acordate primarilor oraşelor de pe Pământul Secuiesc

Patru edili de pe Pământul Secuiesc – Antal Arpad, primarul oraşului Sfântu Gheorghe, Mezei Janos, edilul oraşului Gheorgheni, Raduly Robert Kalman, primarul oraşului Miercurea Ciuc, şi Szocs Domokos, viceprimarul din Miercurea-Ciuc – au primit Premiul pentru Maghiarimea de Peste Hotare. In cadrul festivităţii organizate ieri, la Budapesta, cu ocazia zilei sărbătorii naţionale, au fost înmânate zece astfel de premii, acordate de premierul Ungariei, la propunerea vicepremierului responsabil de politica naţională, pentru activităţi depuse în interesul comunităţilor maghiare de peste hotare, în domeniul autoorganizării vieţii publice, învăţământului, culturii, confesional, ştiinţific şi economic. Dinsticţia conferită cu ocazia sărbătorii naţionale are trei mesaje: înseamnă aprecieri la adresa unor oameni de valoare, recunoaşterea părţii de naţiune în cauză, un semnal al faptului că statul ungar le acordă atenţie şi îi consideră parte definitorie a naţiunii maghiare universale – a declarat vicepremierul Semjen Zsolt. Mesajul politic al distincţiei este că nu îi abandonăm pe maghiarii noştri persecutaţi. Mesajul politic al distincţiei de acum este intenţionat şi conştient dat fiind faptul că le este adresat unor prieteni transilvăneni care au fost persecutaţi în baza unor născociri. Aceşti oameni suferă de persecuţii din cauza faptului că sunt maghiari şi se procedează astfel cu ei pentru a-i intimida pe maghiari să nu îşi asume un rol în viaţa publică – a subliniat Semjen Zsolt. Le transmitem clar prietenilor şi adversarilor că nu îi abandonăm pe maghiarii persecutaţi. Semjen Zsolt a subliniat că dăinuirea există dacă fiecare parte de naţiune maghiară există, iar dacă vreuna din ele dispare, maghiarimea universală va fi trunchiată. In cadrul festivităţii, pe lângă menţionarea activităţii celor patru politicieni transilvăneni, s-a mai spus să DIICOT a iniţiat o anchetă penală împotriva lui Antal Arpad Andras din cauza declaraţiei sale politice din decembrie 2014. Împotriva lui Mezei Janos, ancheta DIICOT a fost demarată în ianuarie 2015, dar presupusele sale fapte nu au putut fi demonstrate nici în ziua de azi. DIICOT a demarat în aprilie 2015 o anchetă împotriva lui Raduly Robert Kalman şi Szoke Domokos. Cele patru persoane care au primit distincţii nu au putut fi prezente la festivitate şi îşi vor prelua distincţiile ulterior. Acestea au fost acordate de Semjen Zsolt şi de Potapi Arpad Janos, secretar de stat responsabil cu politica naţională. In opinia primarului oraşului Sfântu Gheorghe, acordarea distincţiei indică o confirmare a convingerii lor potrivit căreia se află pe drumul cel bun şi că Budapesta acordă atenţie activităţii lor şi o apreciază. Antal a mai menţionat că în ultimii ani, împreună cu ceilalţi trei edili, au lucrat ca regiunea să devină competitivă, Pământul Secuiesc şi secuii să simtă dezvoltarea, ca obiectivele politico-naţionale să poate fi realizate. Un rol important în acest proces îl are convingerea lor că pe lângă calitatea de primari, sunt şi edili ai comunităţilor.

Sursa: Cotidian: Haromszek nr. 7878 din 20.08.2016

Vâltoarea mureşeană / România ar putea recunoaşte şi ea: maghiarimea este un aliat

După Serbia, România ar putea recunoaşte şi ea că, pentru ea, maghiarimea transilvană este nu o sursă de pericol, ci o rezervă de energie, iar Ungaria este nu duşman, ci aliat într-o comunitate de valori şi interese – a afirmat Kover Laszlo ieri, la Târgu Mureş. Preşedintele Parlamentului Ungar şi-a rostit cuvântarea la festivitatea de deschidere a seriei de manifestării culturale din cadrul evenimentului intitulat Vâltoarea Mureşeană, derulat sub înaltul său patronaj. Kover Laszlo a constatat: fiecare al doilea membru al comunităţii maghiare din 1990 lipseşte astăzi din Târgu Mureş. In opinia politicianului, această cifră vorbeşte în mod acuzator despre antimaghiarismul ce pătrunde în pătura politicienilor lideri români şi guvernele din România, însă reflectă şi asupra rezultatelor sau mai degrabă a lipsurilor din politica naţională din Transilvania şi Ungaria. In opinia preşedintelui parlamentului, în toiul jocurilor geopolitice, este periclitat dreptul fiecărui cetăţean european la propriul pământ natal, şi fiecare cetăţean european va împărtăşi soarta maghiară mureşeană, va avea parte de speranţele şi temerile maghiare din Târgu Mureş. Kover Laszlo a adăugat: mai devreme sau mai târziu, vor fi nevoiţi şi românii să se confrunte cu faptul că sunt bântuiţi şi ei de destinul maghiar mureşean, transilvănean: există forţe şi interese în lumea largă, care urmăresc să-i înstrăineze şi pe români de pământul lor natal, să le distrugă identitatea naţională. In aprecierea lui Kover, situaţia maghiarimii din Târgu Mureş ar putea lua o întorsătură favorabilă dacă România va recunoaşte că, pentru popoarele din regiune, ocrotirea pământului natal, a Bazinului Carpatic şi a Europei Centrale reprezintă o provocare comună. Reprezentanţii vieţii politice maghiare din Transilvania ar putea ajuta, prin încheierea unor acorduri reale, validarea interesului maghiar. In parlamentul din Bucureşti, nimeni în afara maghiarilor nu va reprezenta interesele maghiare, totodată, prezenţa maghiară eficientă în politica română poate ajuta şi îmbunătăţirea pe viitor a relaţiilor dintre Ungaria şi România. Tocmai din acest motiv, îi rog pe toţi cetăţenii maghiari cu drept de vot din România ca la alegerile parlamentare din toamnă să edifice prin voturile lor politica maghiară transilvăneană. Portik Vilmos, unul din organizatorii principali, i-a mulţumit primarului Dorin Florea pentru faptul că, anul acesta a asigurat, pentru prima oară, posibilitatea ca manifestarea să se mute în inima oraşului. Soos Zoltan, celălalt organizator principal, a menţionat: apreciază gestul, însă îi aminteşte edilului că maghiarii din Târgu Mureş au drepturi ce trebuie acordate. Exemplul adus în acest sens l-a reprezentat amplasarea statuii lui Bethlen Gabor şi executarea hotărârii consiliului orăşeneşti adoptate în acest scop. Izsak Balazs, preşedintele Consiliului Naţional Secuiesc (CNS), a atras atenţia asupra pericolului pe care îl reprezintă integrarea Pământului Secuiesc, în urma reorganizării administrative a României, într-o regiune cu populaţie majoritar română. Liderul CNS a precizat: este convins că Ungaria va valida paragraful din tratatul de bază româno-ungar, potrivit căruia unităţile administrative nu vor fi modificate în defavoarea maghiarimii. In aprecierea lui Zatyko Gyula, vicepreşedintele PPMT, zilele maghiare organizate în diferitele oraşe transilvănene contribuie la edificarea comunităţii. În opinia lui Peter Ferenc, preşedintele consiliului judeţean Mureş – care a luat cuvântul în numele lui Kelemen Hunor, preşedintele UDMR -, prin Vâltoarea mureşeană comunitatea îşi arată forţa. Biro Zsolt, preşedintele PCM, susţine că maghiarimea trebuie să arate că oraşul regal liber de 400 de ani este al nostru nu doar pentru patru zile.

Sursa: Haromszek nr. 7882 din 25.08.2016

Vor organiza un congres ştiinţific secuiesc

În aprilie 2017 va fi organizat un congres ştiinţific secuiesc, găzduit de Universitatea Maghiară de Ştiinţe din Transilvania (EMTE) Sapientia – au anunţat organizatorii ieri, la Târgu Mureş. David Laszlo, rector EMTE, a precizat: Sapientia va găzdui manifestarea în calitate de coorganizator. Rectorul a menţionat: instituţia pe care o conduce sprijină iniţiativa Consiliului Naţional Secuiesc (CNS) pentru că sarcina universităţii o reprezintă, pe lângă obţinerea rezultatelor ştiinţifice, şi slujirea regiunii în care funcţionează ea, şi a populaţiei de acolo. Conferinţa internaţională se va derula în trei limbi: maghiară, română şi engleză. Izsak Balazs, preşedintele CNS – coorganizatorul evenimentului-, a afirmat: Pământul Secuiesc dispune de suficiente resurse spirituale ca să-şi soluţioneze propriile probleme. In opinia sa, Sapientia este atelierul ştiinţific care ar putea reuni aceste resurse. Bakk Miklos, politolog, docent al extensiei din Cluj a Universităţii Sapientia, organizatorul principal al congresului secuiesc, a precizat: vor organiza o conferinţă ştiinţifică secuiască în sens clasic. Congresul secuiesc din 1902 a fost convocat tot din motivul că în cadrul Monarhiei Austro-Ungare, Pământul Secuiesc era o periferie în desprindere, perspectivele sale fiind definite prin imigrare şi regres. In opinia lui Bakk, şi în zilele noastre, printre regiunile istorice transilvănene, Pământul Secuiesc este un ţinut care mai degrabă se desprinde în loc să se alinieze, iar pentru stoparea acestui proces este nevoie de fundamentarea, în orice domeniu, al ideilor regionaliste moderne.

Sursa: Haromszek nr. 7883 din 26.08.2016

Colina rămâne

Având unele probleme de rezolvat zilele acestea, a intrat la prefectură, ocazie cu care a constat cu regret că mormanul de pământ este tot acolo şi e păcat, pentru că strică imaginea pieţei centrale cu adevărat frumoase. Până când? – A întrebat Rodica Pârvan, consilier social-democrat, în cadrul şedinţei de ieri a administraţiei locale din Sfântu Gheorghe. La îngrijorarea exprimată de consilier a răspuns primarul Antal Arpad. Nu numai noi, care stăm aici în sală, ci inclusiv majoritatea localnicilor din oraş au o părere asemănătoare. Într-adevăr, este păcat de piaţa centrală, însă dacă nu am fi obstrucţionaţi, nu ar trebui să ne ruşinăm din cauza acestui lucru – a explicat primarul. Populaţia oraşului ar trebui poate informată prin afişe cu privire la motivul pentru care piaţa centrală nu poate fi finalizată: nu este vorba despre faptul că oraşul ar avea stăpâni incompetenţi, motivul este acela că unii funcţionari desemnaţi revizuiesc decizia adoptată de cei aleşi, deşi cei 21 de consilieri locali şi primarul, aleşi direct de populaţie, ştiu ce îi trebuie oraşului mai bine decât prefectul, dirijat de la Bucureşti – a spus Antal Arpad. Edilul a amintit că proiectul privind amenajarea parcului, care include şi construirea colinei sub formă de balaur, a obţinut votul majoritar al consiliului local, şi nu vor renunţa la executarea proiectului, deoarece în caz este vorba de mai mult de o simplă polemică juridică: este o chestiune de principiu să se decidă cine conduce de fapt oraşul. Conform legii, aceasta este sarcina consilierilor locali aleşi şi a primarului, şi nu-i revine unui funcţionar desemnat de la Bucureşti, însă legile sunt interpretate pe la noi altfel decât la Caracal. Legile vor trebui să funcţioneze odată şi la noi, până atunci, mormanul de pământ rămâne în faţa prefecturii – a afirmat primarul, adăugând că eventual în timpul iernii, cu ajutorul tunurilor de zăpadă va fi schiţată colina sub forma de balaur, ca să vadă toţi care este ideea conducerii oraşului.

Sursa: Haromszek nr. 7883 din 26.08.2016, autor Vary O. Peter

Și învingătorii ar trebui să-şi asume crimele de război

Până când învingătorii nu îşi asumă păcatele de război, până când prefecţii români nu depun coroane de flori la Aiud, Abrud, Aita Seacă, Sândominic sau Atid şi Siclod, până când nu se vorbeşte clar despre trecut – nu se poate vorbi de o conciliere reală – a declarat europarlamentarul Sogor Csaba, adăugând că, prelucrarea comună a trecutului este de actualitate la comemorarea centenarului intrării în război – la 27 august 1916 – a Regatului Român şi invadării Ungariei. Politicianul a declarat că stră-străbunicul său, Hegyi Sandor a fost unul dintre cei 15 civili, care în urmă cu 100 de ani, în octombrie 1916 a fost împuşcat de soldaţii români. – Nouă nu ni s-a spus acest lucru, mă gândesc, pentru a nu ne afecta emoţional. Si aşa am primit destule palme, având în vedere că, copilăria mi-am petrecut-o în diasporă. Aveam în jur de 25 de ani când m-am gândit că şi strănepotul acelui soldat, care l-a fărâmiţat cu toporul pe bunicul meu, se poate afla în Parlament… Este foarte greu să se pună punct celor întâmplate până când evenimentele de atunci nu sunt prelucrate, până când, după cei învinşi, şi învingătorii nu-şi asumă crimele de război, până când trecutul nu are o prelucrare comună. Nu întâmplător a fost inventată comisia mixtă ungaro-sârbă sau ungaro-română, deoarece până când nu vor avea loc comemorări comune, este nevoie de multă răbdare şi comemorări. Sogor Csaba a prezentat ca exemplu o localitate-martiră din Franţa – Oradour-sur-Glane, a cărei locuitori au fost ucişi fără milă la 10 iunie 1944 de germani. A trebuit să treacă 70 de ani până când, la începutul lunii septembrie 2013, Joachim Gauck, preşedinte german şi Francois Hollande, preşedinte francez să comemoreze împreună victimele. Cu acest prilej, Gauck le-a mulţumit francezilor în numele tuturor germanilor, pentru faptul că, în pofida ororilor din cel de-al II-lea Război Mondial s-au întors către Germania în spiritul concilierii. – Românii ne impută de fiecare dată evenimentele tragice de la Ip şi Treznea, dar nici nu doresc să audă de locurile sângeroase – 1848-1849 – de la Aiud, Abrud, Sard, de atrocităţile comise de gardiştii – Maniu la Aita Seacă şi Sândominic sau aş mai putea aminti localităţile Atid, Tărcaia sau Siclod. Atunci va începe încheierea trecutului când prefectul va veni să depună coroane de flori la Sândominic sau Aita Seacă. Dar până atunci este nevoie de multă răbdare, perseverenţă şi muncă comună pe calea concilierii. Nu doar pentru ruperea rănilor este nevoie de comemorare, ci şi pentru a începe confruntarea şi concilierea reală. In opinia europarlamentarul, până când românii nici nu ştiu ceea ce s-a întâmplat în această ţară, degeaba aşteptăm să îşi asume confruntarea. Nu au aflat de aceste evenimente, nu înţeleg care este problema comunităţii maghiare. – Si comemorarea de la Atid programată pentru luna octombrie poate fi parte a acestui proces. După monumente, depuneri de coroane de flori, dezbateri istorice comune ne aşteaptă încă multă muncă (vezi postul de televiziune comun germano-francez), deoarece multiculturalitatea reprezintă întâlnirea culturilor. Adevărata conciliere începe acolo, unde nu numai învingătorii scriu istoria. In acelaşi timp, consider că aceste orori de război trebuie să ne atenţioneze că, UE poate fi apostrofată, dar faptul că, în prezent, este pace, se datorează tocmai războaielor şi victimelor civile, deoarece şi învingătorii au recunoscut că altfel nu se poate construi o Europă paşnică – a adăugat Sogor Csaba.

Sursa: Hargita Nepe nr. 164 din 26.08.2016, autor Daczo Katalin

Târgu Secuiesc / Românii au sărbătorit separat

In cadrul Zilelor Oraşului, întreprinzătorul Constantin Pătru, consilier local, preşedinte al Asociaţiei de Dezvoltare Locală şi Culturală Târgu Secuiesc, a organizat duminică în faţa sălii sporturilor, ziua târgului de toamnă românesc. Târgul de fructe şi legume, anunţat prin afişe publicitare, nu a mai avut loc, însă, în cursul după-amiezii, pe scena în aer liber au evoluat ansambluri de dansuri şi cântece populare din Bucureşti, Cluj, Zăbala, Covasna şi Sfântu Gheorghe. Constantin Pătru, organizatorul evenimentului, ne-a precizat: prin această manifestare a vrut să-şi îndeplinească promisiunea electorală faţă de românii din localitate. Manifestarea s-a bucurat de sprijin financiar şi din partea consiliului local.

Sursa: Cotidian: Haromszek nr. 7886 din 30.08.2016

Cazuri de lezare a drepturilor maghiare, la Strasbourg

Două cazuri cu incidenţă maghiară au ajuns în faţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, după ce instanţa din România a pronunţat hotărârile împotriva reclamanţilor de naţionalitate maghiară. In ambele cazuri, dosarele depuse la Strasbourg au fost întocmite, gratuit, de juriştii de la Asociaţia Drepturile Noastre din Transilvania. Arus Zsolt, preşedintele Consiliului Secuiesc din scaunul Gheorgheni, a depus plângere la instanţa din Strasbourg, deoarece judecătoria şi tribunalul din România i-au respins, în lipsa unor investigaţii de fond, reclamaţia. Arus a sesizat instanţa din România în mai 2015, cu privire la scrisorile anonime răspândite la Gheorgheni şi pe internet, care urmăreau compromiterea mai multor demnitari din cadrul Consiliului Naţional Secuiesc. Conform reclamaţiei, scrisorile conţineau şi informaţii care putea fi accesate doar prin căi specifice serviciilor secrete. Reclamaţia a fost respinsă de judecătorie şi de tribunal, fără a fi efectuate investigaţii de fond, motiv pentru care preşedintele i s-a adresat Curţii Europene a Drepturilor Omului de la Strasbourg. Celălalt caz, care continuă tot la Strasbourg, vizează proprietarul unui mic restaurant din Gheorgheni, care fusese amendat de cei de la protecţia consumatorului din cauza afişului publicitar din faţa restaurantului, pe care meniul zilei era inscripţionat doar în limba maghiară. Autoritatea a aplicat amenda în baza articolului de lege care vizează etichetarea produselor şi nu materialele publicitare, însă cu toate acestea, cererea de anulare a procesului verbal contravenţional a fost respinsă atât de judecătoria din Gheorgheni, cât şi de tribunalul judeţean Harghita. In urma plângerii depuse de proprietarul restaurantului, cazul a fost investigat şi de consiliul naţional pentru combaterea discriminării, care a stabilit că activitatea publicitară desfăşurată exclusiv în limba maghiară nu este discriminatorie.

Sursa: Cotidian: Haromszek nr. 7887 din 31.08.2016

Biroul de presă al Centrului European de Studii Covasna-Harghita

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*