Unde sunt rapoartele de activitate, domnilor politicieni?

Nu ştiu dacă vreunul din decidenții noştri politici s-a uitat vreodată în ochii românilor… Dacă domnii aceştia importanți, care taie frunză la câini, s-au uitat în ochii părinților şi au văzut cât de goi şi de trişti sunt ochii aceştia fără copiii lor… Este înspăimântător când ajungi să constați că nimeni nu ridică un deget pentru oamenii aceştia. Toți i-au uitat. La Consiliul Europei a fost mare tărăboi odată… Acum, au cam închis toți ochii. Tac. Unde au dispărut lozincile miraculoase şi declarațiile patetice de la televizor?! Am salvat prea puțini dintre noi, 99 la sută dintre oameni aşteaptă, încă, o mână de ajutor! Oamenii sunt lăsați să moară, însă, de politicieni chiar lângă uşile lor. Lângă uşile birourilor somptuoase. Poți simți eziatarea politicienilor noştri de partea cealaltă a uşii… Laşitatea lor. Cazurile de români distruşi de falsa Protecțe a Copilului din diferitele țări, s-au înmulțit dramatic. Este, fără nicio exagerare, ceva terifiant, de care niciun politician român nu poate face abstracție.

De ce tăceți, atunci? De ce nu faceți nimic? Mulți au ajuns numai o mige de ping-pong în acest exil. În această moarte care le-a ieşit, deodată, în întâmpinare… Ce ați făcut, scumpi parlamentari români, pentru ei?! Ce a făcut acest minister-fantomă, al afacerilor externe, pentru familia Avramescu, Nan, Hermina Nilausen, Andreea Brădeanu, familia Lazăr, copiii Barbu-Racolța?! Sunt numai puțini dintre mulții români abandonați, dați pe mâna altora, sacrificați fără milă!, oameni la care voi ați renunțat – înainte de a lupta!-fără mustrări de conştiință! Ce ați făcut pentru Camelia Smicală din Finlanda şi pentru copiii ei? Ați privit numai, toată lumea a privit ca la teatru! cum nişte brute de polițişti finlandezi îi frâng coastele… Ați auzit strigătele ei de disperare, strigătele unui om nevinovat… Strigătele copiilor ei, închişi în casele de copii, la adresele lor secrete… Poate, i-ați văzut şi murind… Şi, n-ați mişcat un deget! V-ați simțit în continuare bine cu voi înşivă!

Ministerul afacerilor externe, ministerul neputinței!, a mai dat o notă informativă, a mai spus o bazaconie, apoi, ne-a întors spatele. Şi-a băgat capul în nisip… Ce ați făcut pentru miile de români discriminați, tratați ca neoamenii, pentru ca bătaia de joc a altora față de ei să fie măcar puțin mai mică?! … Mai vin nişte Alegeri parlamentare… Iar politicienii care ne-au întors spatele, care n-au făcut NIMIC pentru noi, nu îşi prezintă RAPOARTELE DE ACTIVITATE acum! (Rapoarte care ar arăta că s-au bătut puțin şi pentru noi, au murit, chiar!, pentru drepturile noastre…). Se fotografiază numai cu câțiva fraieri şi promit, promit, promit… Ca de fiecare dată când ne-au mințit! Până la urmă vom emigra toți, cred, vom fi o rasă pe cale de dispariție…, dacă nu vom ieşi la Alegeri, să-i sancționăm! Pentru că, în definitiv, e simplu, vedeți… Cei care nu au făcut nimic pentru noi, cei care ne-au mințit, nu mai au ce căuta în viața noastră! Să plece unde-or vedea cu ochii!

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*