În ultimii ani au apărut tot mai multe dovezi arheologice ale continuităţii geto-dacilor în Dacia romană şi după retrgerea aureliană din anul 275. Pe baza unor documente indubitabile se confirmă faptul că dacii au supravieţuit cuceririi romane şi şi-au continuat viaţa cu păstrarea limbii în spaţiul carpato-danubiano-pontic. Limba dacilor era foarte asemănătoare cu latina, fiind trunchiul lingvistic principal din care s-a extras limba vorbită de locuitorii Romei. Cercetătorii de la arhiva Vaticanului au confirmat ştiinţific înrudirea dintre limbile dacă şi latină şi continuitatea dacilor în Dacia Romană şi în era migratorilor. Vârful de lance al acestei idei este Miceal Ledwith, fost consilier al Papei Ioan Paul al II-lea şi membru al Comisiei Teologice Internaţionale, unul din oamenii care au avut acces la documente secrete din arhiva Vaticanului. Dincolo de ceea ce susţineau istoricii interbelici şi cei din perioada comunistă, care mizau pe o sinteză istorică daco-romană, cu elemnetul etnic şi lingvistic roman primordial, istoricii de azi descoperă noi izvoare inedite care confirmă teoria istoricilor români de la începutul secolului XX, adică pe Nicolae Densuşianu, Nicolae Miulescu sau Vasile Pârvan, că trunchiul etnic şi lingvistic al poporului român este de origine geto-dacă.
Recent arheologii britanici au făcut o descoperire esenţială, care confirmă arheologic continuitatea dacilor în Dacia ocupată de Imperiul Roman. În ruinele unui fort roman, situat la Birdoswald, în Marea Britanie, au fost descoperite vestigii ce arată că aici a staţionat iniţial o cohortă de soldaţi daci, recrutaţi după înfrângerea dacilor de către romani şi încorporaţi în armata romană, iar apoi alţi militari daci, fie urmaşi ai celor dintâi, fie noi recruţi din Dacia. Cohorta a fost constituită curând după cucerirea Daciei – în vremea împăratului Traian, în anul 106 e.n -., iar soldaţii au fost transferaţi în provincia romană Britania, unde urme ale prezenţei lor apar curând după anul 120 e.n. Inscripţiile găsite arată că soldaţii daci au ajutat la construirea Zidului lui Hadrian, iar ulterior au staţionat la fortul de la Birdoswald, unul dintre punctele fortificate de pe traseul zidului. În două inscripţii apare reprezentat un falx – cuţitul curbat caracteristic dacilor, care apare şi pe Columna lui Traian, în scena în care Decebal se sinucide cu o astfel de armă. Este incredibil felul în care soldaţii daci din Britania romană îşi păstrau cultura: la peste 200 de ani de la înfrângerea lui Decebal şi la aproape 2000 km depărtare de Dacia, încă mai reprezentau falxul pe inscripţiile lor şi dădeau copiilor nume dacice, inclusiv pe cel de Decebal. O piatră de mormânt descoperită în fort comemorează moartea a doi băieţi cu nume dacice, unul numit chiar Decebalus, care a trăit numai câteva zile, şi altul cu numele de Blaesus, mort la vârsta de zece ani.
În urma ultimelor dovezi materiale putem spune că teoria latinistă a originii poporului român promovată de Şcoala Ardeleană şi de Timotei Cipariu este o exagerare. Ideea că toţi dacii au fost ucişi de cuceritorii romani este o mistificare modernă. Imperiul Roman era unul raţional, care se baza în reconstrucţia teritoriilor cucerite pe populaţia locală care era mână de lucru ieftină, plătitoare de dări şi, iată, furnizoare de soldaţi în Britania la 200 de ani de la sinuciderea lui Decebal. Mai mult, dacii din Britania nu şi-au uitat originile şi aveau în dotare arme în forma specifică tradiţiei lor şi îşi numeau copiii cu numele regelui Decebal, care era un mit al afirmării identităţii „naţionale”.Pe viitor, sper ca noile dovezi arheologice să aducă lumină în spiritul adevărului istoric privind originea geto-dacă a poporului român şi a lexicului de bază al limbii române. Teoria istorică latinistă şi ideile unor istorici interbelici sau comunişti că poporul geto-dac ar fi dispărut în numai 170 de ani de ocupaţie romană a doar unei treimi din teritoriul întregului regat Dacia se infirmă documetar şi e absurdă din punct de vedere al logicii istorice. Şi Austria a cucerit Transilvania 219 ani, de la 1699 la 1918, dar românii din această provincie istorică nu vorbesc limba germană.
Lasă un răspuns