23 august 2012, iar România încă tace… Până cînd?

23 august 1939… Ziua în care a fost semnat pactul Stalin-Hitler (Molotov-Ribbentrop), ziua de la  care a început calvarul Poporului Român şi, în special, al românilor din stînga Pruului, smulşi în mod barbar din trupul României, urmare a punerii în aplicare a acestui pact odios… Între timp, toată comunitatea internaţională şi, lucru foarte important, cele două ţări semnatare, URSS şi Germania, au condamnat pactul diavolului şi l-au declarat nul ab initio. În mod firesc, România ar fi trebuit să întreprindă imediat acţiunile care se impuneau pentru lichidarea consecinţelor acestui pact criminal!

Din păcate, spre deosebire de ţările baltice, care în scurt timp au lichidat consecinţele înţelegerii dintre cei doi satrapi ai omenirii de împărţire a Europei în sfere de influenţă, România sub Iliescu a preferat să meargă pe calea perpetuării acestora, recunoscînd necondiţionat în 1991 ,,independenţa” RM… E foarte trist că nici celelalte guvernări, sub Constantinescu şi Băsescu, n-au întreprins, practic, nimic pentru Reîntregirea Ţării şi Neamului Românesc… Este o mare ipocrizie din parte guvernanţilor de la Bucureşti  să ne tot ducă cu zăhărelul, minţindu-ne (de atîţia ani…) că ne vom regăsi în Uniunea Europeană… Am spus de nenumărate ori şi mai repet o dată: povestea despre integrarea R.Moldova în UE ca ,,stat independent” este cea mai mare minciună şi păcăleală pe care au promovat-o vreodată guvernanţii de la Bucureşti (şi Chişinău)! Şi dacă UE nu exista, în genere? Şi dacă UE, mine-poimîne, îşi va da obştescul sfîrşit?…

De cîţiva ani buni, sub presiunea (sau în tandem cu marii ,,patrioţi”) alde Dabija, Pavlicenco, Matei, Viţă, Panţîru ş.a.m.d., Statul Român merge pe ideea acordării cetăţeniei române celor din stînga Prutului, argumentînd că aceştia şi-au pierdut-o fără voia lor, urmare a ocupaţiei sovietice (ruseşti), dar nu suflă o vorbă că românii de la est de Prut în acei ani de răstrişte (1940/1944), de fapt,  au fost văduviţi de Ţara, iar pierderea cetăţeniei a fost doar una dintre consecinţe… Printr-un asemenea ,,act de justiţie” cei care au condus (şi conduc) România după 1989 n-au făcut decît să accelereze procesul de depopulare a teritoriilor româneşti de la est de Prut de români şi  transformarea lor într-o veritabilă gubernie rusească! Obligaţia autorităţilor Statului Român a fost şi rămîne ca românilor din teritoriile înstrăinate fără nici un temei din stînga Prutului să li se redea Ţara în frontierele sale fireşti de pînă la ocupaţia sovietică din 1940/1944, iar problema cetăţeniei s-ar (fi) rezolva(t) automat, dar cu teritorii cu tot, şi nu în afara lor…

Concluzia nu poate fi decît una singură: la conducerea României după 1989 s-au aflat şi se mai află forţe şi persoane ostile intereselor naţionale ale românilor! Pînă cînd, Doamne? Mi-ar plăcea să cred că doar pînă la alegerile din toamna acestui an, în care românii, sper din suflet, să aleagă cu mintea cea de pe urmă! Deviza în alegerile generale din toamna lui 2012 ar trebui să fie: NICI UN PARTID, NICI O PERSOANĂ DINTRE CELE CARE S-AU AFLAT LA CONDUCEREA  ROMÂNIEI DUPĂ 1989, ÎN NOUL PARLAMENT!

 Votăm Lista Naţională a forţelor de orientare naţional-patriotică!

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*