Muzeul Depresiunii Baraolt (jud. Covasna) funcționează ca unitate externă a Muzeului din Sfântu Gheorghe. Este axat pe expunerea de obiecte din domeniul istoriei mineritului și breslelor, dar are și colecții de istorie locală. Deține și vase produse de glăjăriile (fabricile de sticlă) din Ținutul Secuiesc și de olarilor din Bazinul Baraolt. Tot aici este expus și scheletul de mastodont, cu o vechime estimată de trei milioane de ani, descoperit în cariera de lignit de la Racoșul de Sus. Baraolt este un oraș în județul Covasna, Transilvania, România, format din localitatea componentă Baraolt (reședința) și din satele Biborțeni, Bodoș, Căpeni, Micloșoara și Racoșul de Sus. Fost oraș minier, în prezent axat pe industria prelucrării lemnului, cu o populație majoritar maghiară, orașul Baraolt prezintă posibilități de dezvoltare în domeniul turismului rural. Orașul este străbătut de râul Baraolt. Orașul Baraolt se află situat la nord-vestul județului Covasna, la limita de vest cu județul Brașov, pe cursul pârâului cu același nume, în Depresiunea Baraolt, la o altitudine de 460–500 m. Baraoltul a fost menționat pentru prima dată în anul 1224.
În perioada interbelică a fost reședința plășii Baraolt, în cadrul județului Trei Scaune. Descoperirile arheologice ne dovedesc faptul că zona a fost locuită încă din eneolitic și epoca bronzului. Pe teritoriul acestei localități s-au găsit mai multe fragmente ceramice și un buzdugan de piatră din epoca bronzului timpuriu. Pe malul stâng al pârâului Baraolt, în locul numit „Pădurea Mare”, se află o stațiune locuită în mai multe perioade istorice: în epoca bronzului (culturile Wietenberg și Noua), în perioada hallstattiană, în epoca dacică și în epoca premedievală. În anul 1960, cu ocazia săpăturilor de atunci, pe malul stâng al pârâului Baraolt s-au descoperit 13 gropi datând din epoca bronzului târziu. De pe terasa „Vecer” provine o urnă datând din prima epocă a fierului. Localitatea Baraolt s-a dezvoltat începând cu anul 1839, datorită exploatării rezervelor de cărbune existente în subsolul acestei zone. Baraoltul devine oraș la începutul anului 1968.
Ca istorie, primul muzeu din Baraolt își leagă numele de ceasornicarul și istoricul local Gáspár Kászoni (1896-1989), care a donat orașului colecția sa particulară, adunată de-a lungul mai multor decenii. Ansamblul a fost expus începând cu anul 1979, în Casa Császár din localitate, instituția nou înființată funcționând ca Secție externă a Muzeului Județean Covasna, sub denumirea de Muzeul Regional Baraolt. Instituția a funcționat foarte scurt timp, fiind închisă în anul 1984, iar colecția, aflată într-o stare avansată de degradare, a fost transferată până la urmă, în anul 1990, în depozitele Muzeului Național Secuiesc. În anul 2000, Asociația Culturală „Gaál Mózes” din localitate a inițiat reînființarea Muzeului. În acest sens, în 2002, din fonduri provenite din partea Fundației Illyés și din donații publice, Asociația a cumpărat clădirea aflată pe locul casei în care s-a născut eminentul lingvist și poet Gábor Szabó Baróti (1739-1819); ulterior, parcela, cumpărată de către Consiliul Județean Covasna, a intrat în proprietatea Muzeului Național Secuiesc. În același timp, a fost încheiată o convenție tripartită între Muzeul Național Secuiesc, Consiliul Local Baraolt și Asociația Culturală „Gaál Mózes”, în vederea înființării și funcționării Muzeului Depresiunii Baraolt. Muzeul Național Secuiesc se angaja să acrediteze instituția nou înființată, să plătească angajații și să asigure suportul profesional necesar, Asociația punea la dispoziție clădirea și fonduri (proprii și din granturi) în vederea funcționării și dezvoltării Muzeului, în timp ce Primăria Baraolt urma să renoveze imobilul și să asigure fondurile pentru întreținerea acestuia.
Muzeul și-a deschis porțile pe 17 noiembrie 2006, cu expoziții realizate sub conducerea muzeologului László Demeter, având la bază colecția Kászoni, readusă la Baraolt, respectiv obiecte provenite din donații. În paralel, a fost pusă și piatra de fundație a unei noi clădiri, deoarece spațiul inițial destinat Muzeului s-a dovedit a fi insuficient pentru funcționarea acestuia în condiții conforme cu normelor muzeologiei moderne. În noua clădire urmează să fie organizate spații pentru expoziția permanentă, care prezintă istoria Depresiunii Baraolt, pentru o expoziție de geologie și paleontologie, o aulă, biblioteca, un atelier artizanal, respectiv depozite. Ansamblul colecției cuprinde piese reprezentative pentru geologia, istoria, cultura și arta populară, istoria mineritului și a asociațiilor profesionale din Depresiunea Baraolt. Cea mai valoroasă piesă a colecției – unicat, în felul ei – este scheletul fosilizat aproape integral al unui mastodont (Mastodon anancus arvernensis), vechi de 2,5-3 milioane de ani, descoperit în cariera de la Racoșul de Sus, în cursul anului 2008. (G.V.G.)
