Descoperirea unui tezaur dacic din argint cu ajutorul unui detector de metale în Breaza (jud. Mureș), este prima dovadă a existenţei unei locuiri dacice în zonă. Tezaurul dacic din argint este compus din şase piese, cu o greutate totală de aproximativ 550 de grame. Acestea vorbesc despre un personaj important al epocii dacice, ce avea în posesie aceste podoabe. Deşi nu se poate stabili cu certitudine dacă podoabele au aparţinut unui bărbat sau unei femei, caracterul lor ceremonial şi calitatea execuţiei indică fără îndoială statutul înalt al purtătorului, potrivit specialiştilor de la Muzeul Judeţean Mureş. Dintre cele şase piese, fiecare cu un caracter aparte, o brăţară masivă din argint, cu capetele lăţite şi frumos decorate cu motive vegetale, pare să fi fost una dintre piesele centrale. Două fibule pereche așa zise „cu noduri”, simple, dar rafinate („cu patru noduri”), dar şi o a treia fibulă, de dimensiuni mai mici, cu trei noduri, completează acest ansamblu vestimentar de ritual sau parade („nodurile” au legătură cu Nodul lui Hercule; ele apar și la picioarele cupelor dacice de la Sâncrăieni și la diferite centuri și legături, ca simbol al „înodării” timpului, la sfârșitul unui timp și al trecerii în celălalt). Un lanţ pentru gât, decorat cu trei pandantive de tip cui (symbol posibil al celor trei sulițe în care era aruncat solul trimis către zeitate, „transferat” apoi simbolului celor trei cuie pentru cruce), aduce o notă aparte de solemnitate, în timp ce centura, formată din plăci ovale legate între ele (symbol solar; mai mulți sori), este însoţită de o placă dreptunghiulară decorată cu motive solare clare (al V-lea soare). Să fie un simbol, o ofrandă sau o ascunzătoare folosită pentru tezaurizare?
Prezenţa acestui tezaur pe teritoriul comunei Breaza ridică o serie de întrebări la care nu avem încă răspuns. A fost oare o ofrandă sacră, depusă în pământ în numele unei divinităţi necunoscute? Sau a fost ascuns în grabă, într-un moment de cumpănă, în speranţa recuperării sale ulterioare? Indiferent de motiv, astfel de gesturi nu erau rare în antichitate, iar fiecare obiect păstrează tăcut povestea unei decizii dramatice sau ritualice, după cum spun și specialiştii de la Muzeul Judeţean Mureş. Mai mult decât atât, această descoperire are o importanţă arheologică aparte: ea reprezintă prima dovadă a existenţei unei locuiri dacice în zona Breaza. Până acum, nu se cunoscuseră urme ale prezenţei dacilor în această regiune, iar tezaurul deschide o nouă perspectivă asupra istoriei locale. Urmează o etapă de cercetare de teren, prin care specialiştii speră să identifice existența unei aşezări sau chiar o fortificaţie dacică în apropiere. Potrivit muzeografilor, tezaurul descoperit la Breaza reprezintă începutul unor cercetări care ar putea rescrie o parte din istoria locuirii dacice în Transilvania. Tezaurul a fost descoperit de pasionații detectoriști Moldovan Dionisie-Aurel și Zăhan Sebastian-Adrian, cărora le mulțumim pe această cale. Sperăm ca cercetările viitoare să ne aducă surprise și mai importante și să completeze istoria acestor locuri de poveste. (G.V.G.)
Lasă un răspuns