La Ankara, la summitul NATO, Dan Daniel – Nicușor, președinte încă în funcție al României, ne-a procopsit cu poziția de acționar al României în cadrul Defence, Security and Resilience Bank (DSRB), o bancă de… înarmare. Nu știm câte miliarde de dolari vom arunca pe fereastră ca să devenim acționari la o asemenea mândrețe de bancă – așa e în secretocrație, sunt lucruri pe care știm că nu le știm… Această bancă pentru înarmare pare a fi o invenție a actualului premier al Canadei, Mark Carney, fost guvernator al Băncii Angliei. În realitate, conceptul acestei bănci era enunțat deja în briefing – urile de la summit – urile NATO din 2019 (care se țineau pe vremea când Ursula von der Leyen, Merkel, Macron și Boris Johnson erau prietenii și partenerii de afaceri ai lui Putin) și era teoretizat deja în 2020 de Atlantic Council. Banca a fost înființată în 2025 și este condusă de atunci de Rob Murray, fost șef al inovației în cadrul NATO timp de 10 ani și fost ofițer însărcinat cu supravegherea și recunoașterea în cadrul armatei britanice, timp de 12 ani. Este și membru de rang înalt al Atlantic Council, precum și profesor la Universitatea John Hopkins… Foarte interesant este că, în decursul istoriei, au mai fost doar două asemenea bănci de înarmare: – War Finance Corporation (WFC) din Statele Unite, creată prin lege a Congresului la data de 5 aprilie 1918, în timpul Primului Război Mondial; a acordat împrumuturi corporațiilor din sectoarele de război și a funcționat până în 1939 (a fost lichidată cu doar doi ani înainte de intrarea SUA în cel de-al doilea război Mondial, unde SUA a folosit Reconstruction Finance Corporation și Federal Reserve pentru finanțarea efortului de război); – Reichsbank, sub patronajul lui Hjalmar Schacht, Hitler și regimul său nazist și-au finanțat masiv și în secret reînarmarea, eludând restricțiile Tratatului de la Versailles, care au urmat înfrângerii Germaniei în Primul Război Mondial. Această bancă pentru înarmare a fost construită și va fi consolidate cu capital public, adus de statele membre (așa cum am spus, fără vrerea și știința nostră, Dan ne-a făcut părtași și acționari la această bancă), dar va putea utiliza și capital privat. De exemplu, banii din fondurile de pensii sau din economiile bancare ale populației…
Această actuală bancă pentru înarmare este concepută cu scopul de a oferi împrumuturi accesibile guvernelor aliate, de a sprijini companiile de apărare și de a încuraja băncile private să investească mai mult în sector, pentru consolidarea bazei industriale de apărare și a rezilienței în fața amenințărilor actuale. Se zice că banca de înarmare ar corecta situația cauzată de „eșecurile de piață”: sectorul apărării este adesea evitat de investitori privați din cauza riscurilor, orizonturilor lungi și reglementărilor. În opinia promotorilor, precum se vede, războiul este o piață, un ring bursier, care aveau nevoie de o bancă pentru a nu mai eșua… Deși pare a fi o bancă ce își propune să finanțeze exclusiv războiul de apărare colectivă și prevenția războiului, în realitate astfel de bănci au virat frecvent către războiul de agresiune, mai ales că granița dintre apărare și agresiune, în condițiile contemporane ale războiului (care nu mai este doar militar, ci devine economic, psihologic, digital, hibrid etc.), este foarte subțire… Incitarea la sau pregătirea războiului de agresiune (inclusiv cu credite) este o crimă. Principiile de la Nürnberg și Carta ONU (mai precis, art. 2 alin. 4) interzic folosirea forței împotriva integrității teritoriale sau independenței politice a altui stat. Finanțarea cheltuielilor militare ale unui stat suveran nu este automat „incitare” sau pregătire a unui război de agresiune, mai ales că statele au dreptul la autoapărare (art. 51 din Carta ONU) și la alianțe defensive (ex. NATO), dar dacă o bancă știe și intenționează să faciliteze agresiunea militară ilegală, poate atrage asupra sa sancțiuni internaționale, blocări de active, procese civile sau (în cazuri extreme) acuzații de complicitate și favorizare. În practică, aplicarea acestui principiu este politică și inegală: dacă e vorba de puteri adverse NATO sau „state – problemă”, sancțiunile sunt drastice și imediate. Invers – „it is complicated”… Din nou, dară, în secretocrație sunt lucruri despre care știm că nu știm… Cert este că, dacă România avea nevoie de încă o gaură neagră în care să arunce niște miliarde, banca de înarmare este un bun prilej…
