Poate am crezut prea puțin în inventivitatea și creația strămoșilor noștri. Am spus că aceștia nu au scris, dar avem Tăblițele de la Tărtăria și Tăblițele de la Sinaia (arhiva de aur a regilor Geto-Daci). Am spus că nu au prelucrat aurul din munți și au „venit” brățările dacice din aur și tezaurele princiare. Apoi au apărut matrița de bronz de la Sarmizegetusa și scuturile de fier decorate de la Piatra Roșie și am spus că este poate pradă de război, dar acum ne dăm seama că avem o panoplie de arme decorate, pumnale și săbii, care au aparținut strămoșilor. Era normal după o ceramică cucuteniană și vinciană decorată din plin acum câteva mii de ani, să regăsim dorul de decorațiuni artistice și la geto-daci. Detectoarele de metale le-a luat înaintea arheologilor și au scos la lumină frumuseți fără de pereche. Astfel au apărut mormintele războinicilor de prin păduri sau câmpii, uitate de sute și mii de ani, sau voit uitate. Să le aducem slava de care au avut sau nu au avut parte și să le expunem inventarul funerar care poartă cu el mesaje către viitorime. Asta și-a propus și Muzeul de Istorie „Paul Păltănea”, instituţie aflată în subordinea Consiliului Judeţean Galaţi, ce vă invită la vernisajul expoziţiei „Sica de la Bulbuc”, semnată de artistul bijutier Kristian Dimofte. Expoziţia va fi deschisă publicului în perioada 24 aprilie – 24 mai 2025 şi propune o incursiune inedită în patrimoniul cultural şi artistic al lumii geto-dacice, prin prisma artei contemporane.
Piesa centrală a expoziţiei o constituie reproducerea la scară 1:1 a faimoasei arme geto-dacice „Sica de la Bulbuc” (comuna Ceru-Băcăinți din județul Alba), realizată cu o precizie extraordinară după un studiu detaliat al originalului arheologic, datat la sfârşitul secolului al II-lea î.Hr. – începutul secolului I î.Hr. Descoperită în anul 2014 în localitatea Bulbuc, judeţul Alba, arma a fost reprodusă fidel de Kristian Dimofte, în colaborare cu fierarul Iamandi Cristian, un nume respectat în domeniul reconstrucţiei armelor istorice româneşti. Noua creaţie sica va fi inclusă în patrimoniul cultural naţional.
Pe lângă piesa emblematică, expoziţia reuneşte o serie de lucrări care explorează reinterpretarea modernă a armelor tradiţionale precum falxuri şi sici, alături de bijuterii şi obiecte de artă decorativă în metale preţioase, toate lucrate manual folosind tehnici inspirate din orfevrăria antică. „Această expoziţie este despre memorie, simbol şi continuitate. Este felul meu de a aduce trecutul mai aproape de prezent, cu respect, pasiune şi rigoare artistică”, a declarat artistul Kristian Dimofte. Pe mânerul spadei geto-dace apare simbolul stelar dual, iar între „stele” sunt epocile „făcute ghem”. Acelați symbol al timpului care „se termină” și „reîncepe” apare și pe mânerul sabiei sica de la Corcova (jud. Mehedinți). Aceasta are pe teaca armei un „cap de șarpe”; lumea se schimbă! O altă armă, „Sica de la Sighiștel” (descoperit in 2022, pe raza satului Sighiștel din comuna Câmpani; jud. Bihor) are o decorațiune interesantă cu Mama Gaya Vultureanca și Puya Gaya (păsările cu ochi de foc), care se ține Gaya Mațu după mama sa (așa cum apar acestea și pe cupele dublu-tronconice din Tezaurul princiar funerar getic de la Agighiol și pe Coifurile „cu ochi” de la Peretu și Porțile de Fier. Mama Gaya ridică spre cer un pește în cioc și un mamifer în gheare (de aceea eram numiți „ghiauri”), suspendând timpul și viața. În această lipsă de timp are loc hierogamia sacră și apar noi specii de animale. Săbiile – pumnale sica au o „întrerupere” la jumătatea lamei de atac: la una este un semn interesant ca două litere de „y” culcate (două drumuri, două căi, două șanse), la cealaltă este locul de întâlnire al ciocurilor celor două păsări de foc, iar ultima are o întrerupere a șanțului de scurgere a sângelui ce se „termină”.
Expoziţia „Sica de la Bulbuc” de la Galați reprezintă o invitaţie la introspecţie şi redescoperire a valorilor autentice ale meşteşugului tradiţional, printr-un parcurs vizual ce aduce în actualitate istoria vie a poporului geto-dac. Vernisajul va avea loc joi, 24 aprilie 2025, începând cu ora 15:30, la Muzeul de Istorie „Paul Păltănea”, Secţia „Lapidarium”, situat pe strada Maior Iancu Fotea, nr. 2, Galaţi. Să acordăm câteva clipe și acestei expoziții spre a înțelege taina miilor de ani cuprinsă în câteva artefacte prețioase. (G.V.G.)
Lasă un răspuns