Comoara traco-getă descoperită la Vinderei (jud. Vaslui): arme, monede, fibule și bijuterii

O descoperire remarcabilă a fost fãcută recent, la poalele pădurii Holm, în comuna Vinderei (jud. Vaslui), de către Ticu Hotnoga, un pasionat de arheologie și posesor al unui detector de metale. Acesta a scos la lumină un adevărat tezaur: 18 monede de argint histriene (emise de cetatea de la Marea Neagrã, Histria), datând din perioada 400-350 î.Hr., bijuterii (o jumãtate de brățarã, ruptă), arme și alte artefacte, o parte având o vechime de până la 2400 de ani. De asemenea, au fost descoperite și douã topoare din bronz, de tip celt, din perioada Epocii Bronzului (1500 î.Hr.). Fibulele de tip „digitate” se încadrează cronologic în perioada secolelor VI-VII d.Hr.. Prezent la o televiziune locală (Vaslui TV), acesta și-a prezentat descoperirile făcute într-o perioadă destul de scurtă, obiectele fiind găsite pe o rază de câțiva kilometri, fapt demonstrat de diversitatea acestora si perioadele diferite de datare. Descoperirea, realizatã într-o pădure de pe raza comunei sus amintite, reprezintă una dintre cele mai importante din ultimele decenii în județul Vaslui. Printre artefactele descoperite se numãrã fibule, topoare din bronz, o lance, o brățară din argint, o oglindă din bronz, inele din diverse perioade istorice și topoare de luptă medievale. Monedele histriene, în schimb, au fost gãsite pe o suprafață mică, de doar câțiva metri pătrați, sugerând o posibilã comoară ascunsă sau o pierdere într-un context de luptă. Celelalte obiecte erau împrăștiate pe sute de metri, indicând o activitate umanã intensã pe parcursul secolelor V-III î.Hr.

Ticu Hotnoga, care a început acest hobby acum doar un an, a declarat că aceasta este cea mai importantã descoperire a sa, deși în trecut a mai găsit și alte obiecte valoroase, precum monede dacice și romane, bijuterii sau fibule. Cu toate acestea, actuala descoperire este excepțională atât prin diversitate, cât și prin contextul istoric. Arheologul Mircea Oancă de la Muzeul „Vasile Pârvan” din Bârlad, cu o activitate remarcabilã în studierea cetăților de pãmânt din perioada traco-getică din zonă, a oferit câteva explicații asupra obiectelor descoperite, pe baza imaginilor oferite de către Ticu Hotnoga. Cele 18 monede descoperite sunt întradevăr histriene, emise de cetatea greceascã Histria de la Marea Neagrã, și dateazã din perioada secolelor V-III î.Hr. Acestea, împreună cu jumătatea de brățară din argint, par sã fie legate de cetatea antică getică situată pe teritoriul comunei Vinderei. În ceea ce priveste celelalte artefacte, toporul de tip celt provine din Epoca Bronzului, fibulele digitate dateazã din secolele VI-VII, iar fibula cu disc aparține perioadei secolelor IV-V. Având în vedere varietatea cronologicã a acestor obiecte, care acoperã o perioadã extinsă de timp, de la Epoca Bronzului până în Evul Mediu, este evident cã acestea provin din locații și contexte istorice diferite. Toate obiectele găsite au fost predate la Muzeul Județean „Ștefan cel Mare” din Vaslui de către Ticu Hotnoga, în conformitate cu legislatia privind patrimoniul național. În judetul Vaslui, comunitatea detectoriștilor este în continuã creștere, aceștia explorând pădurile și terenurile agricole cu speranța de a găsi obiecte istorice. Aceastã descoperire îmbogățește patrimoniul istoric al județului Vaslui, dar oferă și noi perspective pentru cercetările arheologice viitoare.

Privind complexitatea acestei mici comori, o parte dintre artefactele descoperite (monedele histriene și jumătatea de brățară) ar putea proveni de la locuitorii unei cetăți antice din pământ, situată în apropierea satului Obârșia, tot în comuna Vinderei. Această cetate, datată de arheologi între secolele V-III î.Hr., era prevãzutã cu elemente defensive, șanț și val de pământ. Istoricii cred cã zona a fost locuită de o populație locală care întreținea contacte comerciale și culturale cu grecii, ceea ce explicã prezența monedelor și a altor artefacte. Aceleași concluzii le putem întâlni și în cadrul descoperirilor făcute de către arheologi în cetatea „Vladnic” de pe raza comunei Albești, unde, descoperirea unei amfore grecești a demonstrat legăturile comerciale pe care le avea populația traco-getică cu coloniile grecești. Cercetările asupra cetății au fost realizate de-a lungul mai multor decenii, începând cu anii 1940, prin eforturile lui C. Mateescu, continuând cu investigațiile din perioada 1950-1970 realizate de Gh. Coman și culminând cu sondajele moderne ale echipelor coordonate de M. Oancă și M. Mamalaucă (2012-2019), la care s-a alăturat A. Berzovan în 2020. Cetatea este situatã în partea de sud a Podișului Moldovei, în Dealurile Fălciului, pe un platou delimitat de pante abrupte, având o altitudine de aproximativ 280 metri. Poziția sa strategică oferă o vizibilitate excelentă către sud și est, dominând zonele învecinate cu 65-70 metri. Fortificațiile includ un șanț și un val de apărare pe latura nordică, singura zonă accesibilă din punct de vedere militar. În literatura de specialitate, situl este asociat mai ales cu descoperiri aparținând Culturii Cucuteni. În 2019, un localnic, Pãduraru Nicu Andrei, a donat Muzeului Judetean „Vasile Pârvan” din Bârlad două vârfuri de săgeți din bronz, de tip scitic, găsite în apropierea sitului. Aceste artefacte sugerează că fortificația ar putea data din secolele V-III î.Hr., fiind construită peste o așezare eneolitică mai veche. Totuși, confirmarea cronologiei necesită săpături arheologice detaliate ce ne vor oferi mai multe date despre istoria acestor locuri. (G.V.G.)

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*