De la origini și până astăzi religia creștin-ortodoxă și-a pus amprenta și asupra vieții materiale a societății, prin construcții, cum ar fi, catedralele, mănăstirile și bisericile, dar și obiecte reprezentate sub forma mobilierului bisericesc exterior și interior, troițe, iconostase, jilțuri, etc. Plecând de la această motivație, marele sculptor Remus Ioan Dragomir din orașul Buftea (jud. Ilfov) preia și reinterpretează simbolurile mistice ale culturii creștin-ortodoxe românești. Multe dintre creațiile domniei sale se regăsesc în patrimoniul național din cadrul bisericilor și al mănăstirilor din întreaga țară, precum și de peste hotare, din Liban, Israel și Grecia. Sculptând în lemn de diferite esențe Remus Dragomir reușește perfect să-și adapteze stilul propriu noii viziuni post moderne, dominate de estetica efemerului și dublată de simbolistica religioasă. Sculpturile maestrului, așa cum el însuși relatează, au mai puțină umbră și mai multă lumină, sau fiind create cu umbre abia perceptibile.
Remus Dragomir este un artist complet, care stăpânește perfect nu doar arta creștin-ortodoxă, cât și virtuțiile sculpturii decorative în lemn, metal și piatra. Operele artistului, ca un laimotiv le reîntâlnim în bisericile și mănăstirile din România (Exemplu: Mănăstirea Râmeți – Alba Iulia, Mănăstirea Lainici – Gorj, Biserica Sf. Spiridon Vechi – București, Biserica Costești – Gorj, Mănăstirea Căluiu – jud. Olt, etc). Artistul știe să surprindă ipostatic totul într-o complexitate de forme și procedee plastice, care parcă ar translata tradiția și cultura în arta religioasă. Din această perspectivă Remus Dragomir este un magician talentat și de ce să nu spunem, și încăpățânat, care își propune de fiecare dată să preia de la natură ceva ascuns și nedefinit, ceva mult mai profund. Acesta este sculptorul Remus Dragomir, altceva decât o metaforă, altceva decât poezie, superba explozie și parada a diferitelor forme din esențe de lemn, care ne împărtășesc și noua căldură acestui material.
Născut la 24 februarie 1940, în orașul cu valențe antice Deva din județul Hunedoara, a îndrăgit de mic natura și fenomenele ce o definesc. Și-a dorit să cânte poezia codrilor și s-a îndreptat către latura sa artistică. Ca absolvent al Institutului de Arte „Nicolae Grigorescu”, secția Sculptură (București) din anul 1974, acesta devine și Membru al Uniunii Artiștilor Plastici, din 1990. Participă la numeroase expoziții colective, municipale, republicane, de stat, încă din 1970. Lucrările sale monumentale de Artă Religioasă (sculptură) „ascultă” sfintele slujbe zilnice și sunt mângâiate de rugăciunile mirenilor ce caută calea către Dumnezeu. Ele sunt amplasate după cum urmează: 1987 – Biserica Șona, Făgăraș, Brașov; 1988-1992 – Mănăstirea Râmeți, Alba Iulia; 1993-2004 – Mănăstirea Lainici, Județul Gorj; 1994 – Mănăstirea Hozeva, Israel; 1995 – Capela Spitalului Filantropia, București; 1996 – Biserica Sf. Spiridon Vechi, București; 1997 – Biserica Mtaileb, Liban; 1998 – Biserica Sf. Ioan Botezătorul, Alba Iulia; 2001 – Biserica Câmpina, Județul Prahova; 02001 – Biserica Costești, Județul Gorj; 2003 – Mănăstirea Căluiu, Județul Olt; 2003 – Mănăstirea Bârsana, Sighet, Județul Maramureș; 2011 – Biserica Modelu, Călărași; 2012 – Mănăstirea Dervent, Constanța; 2012 – Mănăstirea Obârșia, Vâlcea; 2013 – Mănăstirea Vatra Dornei; 2013 – Mănăstirea Nera, Caraș Severin; 2013 – Biserica „Cuibu cu barză”, București; 2014 – Biserica Fundenii Doamnei, București; 2014 – Biserica Sfântul Vasile, București; 2015 – Schitul Găișeni, Giurgiu; 2018 – Catedrala Ortodoxă „Sfântul Antonie cel Mare”, Viena; 2018 – Catedrala Ortodoxă Barcelona; 2019 – Biserica Vlădiceasca din Snagov, Ilfov; 2020 – Biserica Apărătorii Patriei, București; 2021 – Biserica Clinceni, Ilfov; 2022 – Ansamblul Mănăstirii Drăgănești 1723 – Restaurare. Lucrări create de artistul plastic Remus Ioan Dragomir din orașul Buftea (jud. Ilfov) se află în present în patrimoniul de stat (la muzee, sau locații religioase) și colecții particulare din România, Canada, Franța, Israel, Liban. Pentru perpetua sa pregătire, sculptorul a efectuat călătorii de studii în Israel (Ierusalim), Egipt, Liban, Grecia (Muntele Athos), Portugalia, Franța, Iordania, Spania, Franța, Corfu, Eghina. A fost invitat și a participat la tabere de sculptură, precum: Măgura Buzăului (piatră) 1975; Arcuș, Sf. Gheorghe (lemn) 1978; Reci, Covasna (lemn) 1982; Săliște, Sibiu (lemn) 1985; Săliște, Sibiu (lemn) 1986; Sighet, Maramureș (lemn) 1988, etc.
Întâlnirea cu sculpturile maestrului Remus Dragomir este ca o răsfoire de album aristocrat sau mai bine spus o comoară menită să sensibilizeze și să surprindă mereu pe cei ce o caută și o descoperă. Membru al Uniunii Artiștilor Plastici din România și al Asociaţiei Internaţionale de Artă Plastică, sculptor Remus Ioan Dragomir din orașul Buftea (jud. Ilfov) face să cânte lemnul și pe noi să-l putem asculta…
Lasă un răspuns