
O inițiativă lăudabilă este crearea de noi trasee turistice, ce deschid noi căi și porți către inima țării și cunoașterea tradițiilor și oamenilor, la ei acasă. Acum, în ultimul timp, tot aud de „Via Transilvanica”, numit și „drumul care unește”. Acesta este un traseu turistic de lungă distanță (cel mai lung traseu turistic marcat din România), respectiv de 1.400 de kilometri, care traversează România pe diagonală, de la mănăstirea Putna (Moldova), unde doarme somnul de veci marele și sfântul domnitor Ștefan cel Mare, trecând prin Sibiu (Transilvania) și continuând calea până la Piciorul podului roman al lui Apolodor din Damasc de acum 2000 de ani, de la Drobeta – Turnu Severin (Oltenia – Țara Românească). Traseul este destinat drumeției pe jos, cu bicicleta sau călare. Via Transilvanica este semnalizată cu marcaje vopsite, stâlpi indicatori, iar la fiecare km se găsește o bornă din andezit sculptată individual de un artist sculptor profesionist, borne care formează probabil cea mai lungă galerie de artă din lume și care însoțesc călătorii pe tot parcursul drumeției. Traseul traversează zece județe ale țării: Suceava, Bistrița-Năsăud, Mureș, Harghita, Sibiu, Brașov, Alba, Hunedoara, Caraș-Severin și Mehedinți și este împărțit în șapte ținuturi cultural-istorice: Bucovina, Ținutul de Sus, Terra Siculorum, Terra Saxonum, Terra Dacica, Terra Banatica și Terra Romana. În total, Via Transilvanica parcurge 107 unități administrativ-teritoriale din România, și pune în valoare patrimoniul natural și cultural al fiecărei regiuni.
„Via Transilvanica” este un traseu de lungă distanță inspirat din povestea altor astfel de trasee din Europa, America de Nord și nu numai. Dar, înainte de toate, este un proiect social, astfel că accentul cade pe comunitate. Proiectul își propune să scoată la lumină locuri din țară, aparent uitate de lume și depopulate major, din cauza limitărilor economice, și să le ofere viață. Viața pe care o aduc cu ei, drumeții cu rucsacul în spate, care după o lungă zi de umblat pe cărări, așteaptă un minim de ospitalitate și măcar o față primitoare, cu care să împărtășească povești. Despre asta este drumul care unește. Via Transilvanica este un proiect al asociației Tășuleasa Social, ONG cu sediul în pasul Tihuța, județul Bistrița-Năsăud. Până în prezent asociația a dobândit peste 23 de ani de experiență în organizarea de proiecte de mediu, de educație, sociale, culturale sau chiar sportive. Via Transilvanica a adunat principalele valori ale organizației: voluntariatul, grija față de natură și comunitatea. Astfel, a devenit cel mai grandios proiect Tășuleasa Social. „Drumul care unește” este în primul rând un proiect social, prin care comunități întregi care se aflau pe cale de dispariție, primesc un nou sens și o posibilitate de dezvoltare economică printr-un tip de turism făcut în tihnă, în care „actorul” principal, drumețul, nu are nevoie de lux, se mulțumește cu lucruri de bază (o cană cu apă, o bucată de pâine, un colțișor de pus capul, etc.) și știe să aprecieze valoarea produselor locale, are respect pentru programul de lucru al oamenilor din comunități, este curios, dar și binevoitor. Proiectul „Via Transilvanica” a fost inițiat încă din anul 2018, anul sărbătoririi a 100 de ani de la Marea Unire de la Alba Iulia, și a venit ca răspuns al organizației, la nevoia de a avea un proiect național care să fie cu adevărat despre unire. Așa s-a născut conceptul de „drumul care unește”. Via Transilvanica unește nu doar zece județe prin care trece, dar și întreaga diversitate etnică, culturală, istorică sau geografică a Transilvaniei și a întregii țări și nu în ultimul rând, pe toți cei care parcurg acest traseu.
Ideea a fost lansată în Piața Cetății din Alba Iulia, când o parte din partenerii și susținătorii inițiali ai proiectului, au semnat memorandumul. S-a început cu județul Bistrița-Năsăud, iar în 2019 s-a amenajat capetele acestui drum, respectiv Bucovina și județul Mehedinți. În anul 2020 s-a continuat cu amenajarea județelor Mureș, Harghita și Sibiu, apoi în 2021 județul Caraș-Severin (fiind și județul care găzduiește cei mai mulți km), iar în anul 2022 a venit și rândul ultimele două rămase, județele Hunedoara și Alba. De-a lungul a patru ani și jumătate, proiectul a adunat o mulțime de susținători și cel mai important, mii de drumeți care au și pornit la drum și pe care îi numim „oameni ai drumului”. Astfel, în data de 8 octombrie 2022, ne-am adunat în Piața Cetății de la Alba Iulia din nou, de data aceasta într-un număr care a depășit 10.000 de oameni, pentru a lansa traseul „Via Transilvanica”, un drum de lungă distanță ce „face” 1.400 de km, într-o sărbătoare pe care am numit-o „Via Transilvanica Day”. În prezent, Via Transilvanica este amenajată în întregime și are toți cei 1.400 de km, semnalizați și marcați cu stâlpi indicatori, marcaje cu vopsea și borne kilometrice din andezit, fiecare reprezentând o operă de artă unică. Mulțumită oamenilor care au contribuit cu borne și sponsorilor și partenerilor, și desigur foarte important, mulțumită colaborării cu autorități, instituții și organizații locale, s-a reușit să se ducă „Via Transilvanica” la capăt. Nu a fost ușor, dar nici nu ar fi fost bine să fie așa. Via Transilvanica s-a dorit a fi un drum de lungă distanță, un concept cunoscut și întâlnit în întreaga lume, fie că e vorba de drumuri de pelerinaj, cum ar fi „El Camino”, „Calea Sfântului Iacob” sau traseele de lung parcurs sălbatice, din America de Nord, precum „Appalachian Trail”. Viziunea este să avem un traseu de lungă distanță de clasă mondială, care leagă regiuni şi comunităţi diverse, care ne va permite să descoperim împreună Transilvania şi România, având parte de trăiri şi experienţe unice într-un cadru natural şi cultural autentic, variat şi cu care să ne mândrim pentru totdeauna atât local cât şi internaţional. Signalistica proiectului este parte integrantă din conceptul general, astfel că s-a gândit un traseu pe care nu are voie să se rătăcească nici un drumeț. Pe cei mai bine de 1400 km drumeții vor găsi simbolul traseului sub forma bornelor din piatră naturală (andezit) instalate din kilometru în kilometru, alături de stâlpi cu indicatoare în intersecții și marcaje cu vopsea foarte dese.
Aceste borne din andezit sunt opere de artă sculptate individual în cadrul taberelor de sculptură din campusul „Tășuleasa Social” de către artiști sculptori români sau străini. Bornele sunt elementul identitar care fac din Via Transilvanica una dintre cele mai mare expoziții de sculptură în aer liber din lume pe care vă invităm să o descoperiți în mișcare. Misiunea organizatorilor de acum încolo este de a întreţine, promova şi identifica oportunităţi de dezvoltare pentru primul traseu de lungă distanţă din România, precum şi de a crea o platformă comună solidă, care să unească în mod sustenabil toate părţile implicate (drumeţi, ospitalieri, autorităţi, parteneri, voluntari, comunităţi locale). Valorile după care „Via Transilvanica” se ghidează sunt: comunitate, diversitate, grija față de natură, celebrarea patrimoniului rural din România, dragul de țară. „Via Transilvanica” este un drum care sparge barierele dintre generații și culturi – este dedicat acelor persoane care, indiferent de vârstă, experiență sau locul de unde vin, sunt pregătite ca, pe perioada călătoriei lor, să reducă activitatea de peste zi la mers și numărul obiectelor personale pe care le transportă în rucsac la un minim necesar. Înainte de toate, acest fel de drumeție poate fi o sursă de bucurie, de vindecare sufletească sau meditație. „Via Transilvanica” este despre diversitate, de la firul de iarbă de pe malul Dunării, până la crestele munților, peisajele care se dezvăluie pe măsură ce se trece de la o etapă de drum la alta sunt la fel de diferite ca localnicii întâlniți pe drum, sau oamenii care străbat acest traseu. Astfel, se pot descoperi repere importante ce țin de identitatea țării noastre și a locuitorilor săi. Fiind un proiect creat de „Tășuleasa Social”, Via Transilvanica este înainte de toate un proiect social, pentru că are în centrul ei comunitatea. Oamenii drumului sunt cei care au construit acest traseu, care îl parcurg și îl vor parcurge, oamenii care oferă ospitalitate pe traseu și oamenii care îi duc vestea mai departe în țară și în afara granițelor ei. Poate cea mai bună ilustrare a caracterului social al acestui proiect sunt bornele kilometrice, care ne învață că arta nu este un lux, ci este un circuit social. Scopul „Via Transilvanica” este de a reinventa turismul (în special din zona rurală) României, de a facilita accesul călătorilor la comunităţile de pe traseu şi la poveştile lor, pe care le ajută să se dezvolte în mod sustenabil şi responsabil. Traseele de lungă distanță sunt unice, provocatoare și pline de aventuri. „Via Transilvanica” îți oferă ocazia să descoperi autenticitatea comunităților și peisajelor Românești, dar și pe tine însuți, la pas, pe bicicletă sau călare.
O parte din drum s-a realizat prin donarea profitului obținut din vânzarea cărții „27 de pași” a lui Tiberiu Ușeriu, unul dintre principalii ambasadori ai Via Transilvanica. La pregătirea traseului au participat sute de voluntari, iar la promovarea proiectului au participat ultramaratonistul Tiberiu Ușeriu, actorii Marcel Iureș și Pavel Bartoș, fostul principe Nicholas Medforth-Mills, jurnaliștii Andreea Esca și Andi Moisescu, activistul Dragos Bucurenci, tenismenul Horia Tecău, filosoafa Mihaela Miroiu, realizatorul britanic TV Charlie Ottley și scriitorul Eduard Schneider. Christine Thürmer, drumeață germană de lungă distanță și autoare de non-ficțiune, a parcurs întreaga Via Transilvanica și a promovat-o la televiziunea germană și în scris. Una dintre cărțile sale a apărut în limba română, cu titlul Drumeții de lungă distanță, în 2023, iar întregul beneficiu în urma publicării cărții, l-a donat Asociației Tășuleasa Social, care se ocupă, între altele, de lucrările de întreținere a căii care unește, Via Transilvanica. În anul 2020 s-a estimat că traseul Via Transilvanica a fost vizitat de aproximativ 1.500 de oameni. În 2023 a primit „Premiul Europa Nostra ” la categoria „Implicarea și conștientizarea cetățenilor” din partea asociației Europa Nostra și a Comisiei Europene. Premiul a fost primit la Timișoara, la începutul lunii septembrie 2023. La 28 septembrie 2023, în cadrul reuniunii la vârf a Patrimoniului Cultural European, desfășurate la Veneția (Italia), au fost sărbătoriți, într-o ceremonie, câștigătorii Premiilor Europene pentru Patrimoniu / Premiilor „Europa Nostra 2023”, în prezența mezzosopranei Cecilia Bartoli, președintele Europa Nostra, și a lui Margaritis Schinas, vicepreședinte al Comisiei Europene. Cu acest prilej, proiectului Via Transilvanica i s-a decernat Premiul Publicului (Europa Nostra), în urma voturilor a 27.000 de cetățeni europeni și din alte țări. În primul an, după inaugurarea întregului traseu, pe Via Transilvanica au drumețit peste 5.000 de persoane, dintre care peste 70 au parcurs întregul traseu, între Putna și Turnu Severin. Numeroși alți iubitori de mișcare în aer liber au parcurs parțial sau integral traseul Via Transilvanica pe bicicletă, unii dintre ei pe biciclete electrice. Vloggerul Costi Plămădeală (SunChase Journey) a parcurs, în toamna anului 2023, traseul de la Putna la Turnu Severin, pe un monociclu electric, reîncărcarea bateriei electrice făcând-o seara de la bateriile montate pe autorulota / camping-carul, prevăzut(ă) cu panouri solare fotovoltaice, condus(ă) de soția sa, Luminița, pe șoselele din zonele apropiate de traseul Via Transilvanica. Traseul spectaculos din România a intrat în top „cele mai grozave locuri din lume de vizitat în 2024” realizat de revista TIME. Poate în timp se vor crea locuri de tabără (de campare), de închiriere biciclete, de servit gustări originale, se vor organiza muzee, case memoriale, concursuri de pescuit, de fotografii, de pictură, de cules plante medicinale, de mers un segment de drum cu căruța (șareta, gabrioleta, sania, călare, etc.), de participare la tabere de voluntariat (clacă), pentru refacerea sau ridicarea unor locuințe rurale (cu pereți din pământ, sau din lemn, piatră, etc.)…Să „urcați” pe Via Transilvanica și să lăsați drumul „să vă ducă”… Admirați și bucurați-vă! (G.V.G.)
Lasă un răspuns