„Canarelele” sau „pădurile de piatră”, cu turnurile, canioanele și grotele create în calcar coraligen acum două milioane de ani sunt văi largi și adânci, specifice sudului Dobrogean. Mai sunt și stânci aflate la mal de ape, dar și „droaie”, „claie”, „gloată”, „grămadă”, „grup”, „mulțime”, „pâlc”, „stâncă”, „stol”, etc.. Stâncile acestea sunt cumva grupate. Întâi mama soacră (Maya) mi-a povestit cum se ducea ea „pe canara” („La Colțan”), când era mică, și lua apă din Dunăre cu găleata, pentru nevoile familiei, stând pe un stei de stâncă care ieșea din apa fluviului mai aproape de mal. După aceea, am descoperit că aceste „canarale” sunt stânci ce se ridică din malul unei ape, iar cele mai spectaculoase se află în port la Hârșova. Am pornit în călătorie spre a le vedea de la București, spre podul Giurgeni – Vadu Oii. Odată traversat fluviul, am intrat în orașul Hârșova, cel cu o istorie milenară.
Canaralele (stâncile) din Portul Hârșova (jud. Constanța), sunt obiective cu valoare peisagistică, unice pe traseul Dunării de Jos. Sunt cuprinse într-o rezervație naturală geologică și geomorfologică, cu o suprafață de 5,3ha. și care se află pe teritoriul administrativ al orașului Hârșova. Rezervația a fost declarată arie protejată încă din anul 1943 și apoi prin Legea 5/2000, în primul rând pentru a proteja ruinele Castrului roman „Carsium” ce amenința să fie distrus de către cariera de piatră din zonă. Castrul a fost construit între două stânci cu înălțimea de peste 30 metri, abrupte, care au fost ajustate încă din vechime, având aspectul unor bastioane. Aria protejată este formată din două suprafețe stâncoase (pereți de stâncă), cu înălțimi de aproximativ 30 metri și anume: Dealul Cetății (pe care este poziționat și Castrul Carsium) și Dealul Catedralei (în aval, unde se află și Biserica cu șapte turle). Dealul Cetății mai poartă și denumirea de „Canaraua Turcească”, iar Dealul Catedralei mai este denumit și „Canaraua Țigănească” („La belciug”). Aceste denumiri au fost date de localnici în funcție de etnia celor întâlniți în zonă la începutul secolului al XX-lea. Sub „Canaraua Turcească” este semnalată și existența unei mici peșteri. Canaralele de la Hârșova au origine tectonică și reprezintă faliile horstului dobrogean. Odată studiate, stâncile prezintă și depozite de calcare jurasice în care pot fi observate urme ale unor viețuitoare ce au trăit în Jurasicul Superior (adică acum peste 152 de milioane de ani).
Climatul dobrogean favorizează o floră bogată primăvara și vara formată din nenumărate specii de flori precum ghioceii, viorelele, toporașii, brândușele etc. Fauna este preponderent formată din șerpi, fazani și iepuri. Noi am văzut o barză, blândă și prietenoasă. Iubitorii de drumeții trebuie să știe că de la Hârșova, la Ghindărești, circa 5 km amonte, sunt 5 canarale ce pot fi vizitate de-a lungul Dunării: Canaraua „La Porumbel” (Dealul Celea Mare), „Moșu și Baba” (Dealul Celea Mică), „Canaraua Turcească” (Dealul Cetății), „Canaraua Țigănească” (Dealul Catedralei; „La belciug”) și „Canaraua Roșie” (Dealul Varoș sau Dealul Hârșova).
Stâcile sunt spectaculoase. Dacă cele din „Dealul Cetății” (unde se află ruinele Castrului roman „Carsium”), fiind cele care mai poartă și denumirea de „Canaraua Turcească” sunt într-un fel mai protejate (mai ales acum, când este implementat un Proiect European de renovarea a vechilor fortificații), cele din „Canaraua Țigănească” (Dealul Catedralei) sunt greu vizitabile, accesul la acestea fiind destul de restricționat de o proprietate privată. Păstrăm astfel ascunsă o frumusețe de care se puteau bucura mii de turiști. Nu există o alee unitară de vizitare a Canaralelor (este una pe malul Dunării, doar, la umbra sălciilor) într-un traseu unitar cu ruinele cetății Carsium, cu muzeul din localitate și cu restabilirea adevărului istoric. Am aflat de la ghidul muzeului din localitate faptul că mai important decât situl cetății romane (care ar fi din timpul împăratului Constantin și nu din timpul lui Traian), este situl neolitic din zonă (mult mai vechi și bogat în artefacte), din care am putut admira obiectele salvate aflate în acest muzeu. Înțeleg că muzeul se va muta în curând într-o nouă clădire, mult mai spațioasă, care va oferi șansa de a fi expuse mult mai multe artefacte neolitice și antice. Una dintre aceste „canarale” este „Piatra cu capac” de la poalele dealului Băroi – care are o legendă unică. Tradiția locului spune că aici a servit masa armatele lui Traian și chiar împăratul, în timpul războaielor dacice. La Hârșova s-a descoperit încă de la sfârșitul secolului al XIX-lea, bustul unuia dintre generalii romane care l-au însoțit pe împărat în războiale din anii 101 – 106 d. Hr.. (de la această descoperire s-a „trasat” și vârsta cetății romane, deși sunt dovezi că a fost fortificată mai târziu, de către împăratul Constantin). Canarale mai apar în localitățile Ghidărești și Celea Mare (Valea lui Ene), iar un grup de stânci célèbre sunt „Baba și Moșul” (Dealul Celea Mică), sau „La porumbel” (Dealul Celea Mare). În partea de sud a podișului românesc din Dobrogea, la granița cu Bulgaria, sunt grote și canioane în care se ascundeau femeile, copii și averile din calea invadatorilor, la vremuri de răstriște. Astfel sunt amintite „Canaraua Fetei de la Băneasa” și „Canaraua Fetei de la Dumbrăveni”, din Valea Ceairului.
La Hârșova ar trebui creată o alee de vizitare a „canaralelor” (traseu), de asemenea organizate puncte de belvedere pe înălțimi, dar și o zonă muzeistică cu artefacte din zonă și fosile ce apar în calcarele acestor stânci. Poate după restaurarea cetății romane dintre canarale, se vor face și toate acestea. Pe malul Dunării se află și o cherhana unde puteți să vă opriți la o gustare cu specific! Dacă aceste „canarale” se întind pe parcursul mai multor localități de pe malul Dunării, se pot organiza excursii cu vaporașul „La canarale”, ocazie cu care se poate trece pe sub podul Giurgeni – Vadu Oii, sau Cernavodă, sau…
Lasă un răspuns