După Unirea Principatelor, Focşaniul este cunoscut drept „Oraşul Unirii”, devenind simbol al idealului de Unire, căci pe 6-10 iulie 1862, Alexandru Ioan Cuza a semnat decretul de unificare a Focşanilor, cel din Moldova şi cel din Ţara Românească, care până atunci fusese împărţit de râul Milcov între cele două principate. Legătura Focşaniului cu Ştefan cel Mare este una indirectă, dar lui îi datorăm ridicarea oraşului. E drept că nu imediat, nu în timpul domniei sale, ci decenii multe după, dar dacă nu ar fi mutat el hotarul dintre Moldova şi Ţara Românească, la 1489, în urma unui alt război pe care l-a avut cu vecinii munteni, de pe râul Putna pe râul Milcov, probabil că Focşaniul nu ar fi apărut pe hartă. Firește, aici s-a aşezat o vamă, care a creat condiţiile favorabile instalării unor negustori şi meşteri, pentru că la vamă se stătea cu orele pentru a trece dintr-o parte în alta. Aici, la locul de vamă, aveam o situaţie unică în spaţiul românesc, până la 1859, două oraşe, Focşanii Munteni şi Focşanii Moldoveni, fiecare cu administraţia lor, cu organizarea lor, cu primarii săi, cu bisericile sale. Unirea de la 24 ianuarie 1859 a făcut ca cele două oraşe să devină unul singur, într-un context favorabil pentru Ţările Române, de care oamenii politici ai acelor vremuri au profitat. S-a vorbit, în timp, despre o şansă ratată a Focşaniului de a deveni capitala României, dată fiind poziţia sa geografică şi rolul jucat în Unirea Principatelor Române. Astăzi, mărturie a graniţei care despărţea Focşanii Munteni de Focşanii Moldoveni stau Borna de hotar, dar şi inscripţionarea pe stradă, printr-un pavaj special, a locului prin care trecea altădată graniţa dintre cele două ţări române.
Amplasat în centrul orașului, „Monumentul Unirii” este poziționat pe hotarul de despărțire a celor două regiuni ale vechiului așezământ (Focșanii Munteniei și Focșanii Moldovei), înainte de unirea lor în 1862 pe data de 6-10 iulie, moment când la București, domnitorul Alexandru Ioan Cuza a semnat decretul privind unificarea celor două părți ale orașului Focșani. (Art.2: „Ambele părți ale orașului de dincolo de Milcov, vor forma în viitor un singur oraș, care va fi reședința județului Putna” – Monitorul Oficial nr.149/iulie 1862).
Monumentul Unirii a fost inaugurat la 24 ianuarie 1976 și este alcătuit dintr-un obelisc amplasat pe un postament cilindric, care redă hora unirii întreprinsă de domnitorul Alexandru Ioan Cuza în cadrul unui bazorelief de bronz – opera artistului plastic Ion Jalea, sculptorul cu o singură mână (1887- 1983). În prin plan este redat domnitorul Alexandru Ioan Cuza, alături de principalii săi colaboratori (Mihail Kogălniceanu, Costache Negri, Vasile Boerescu etc.), printre care se numără și renumitul țăran Ion Roată (deputat de Putna și participant de seamă la divanurile ad hoc). Pe fațada obeliscului este amplasată o placă de bronz în formă de scut, pe care este întipărită „Unirea Principatelor Române, 1859”.
Monumentul este reprezentat dintr-un obelisc cu înălţimea de 19,64 metri şi un tur la bază din bronz ce are figurate scene din istoria neamului românesc şi a Unirii Principatelor, având fixate circa 85 de personaje pe întreg tronul. Monumentul se compune dintr-un trunchi de piramida de 14,60 m. încheiat în vârf cu o piramidă de 0,60 m, un tron de 2,40 m din bronz şi trei trepte de forma octogonală în plan.. Întregul edificiu s-a executat pe o fundaţie existentă, realizată special în acest scop, în anul 1974, o dată cu piaţa (Piața Unirii). Adâncimea fundaţiei este de 4 m din beton, având aspectul unui tub de beton armat. În jurul acestuia se pot desfășura grupurile ce vor aflui în cunoscuta Horă a Unirii, pe 24 ianurie, în fiecare an: „Hai să dăm mână cu mână…” (G.V.G.)
Lasă un răspuns