Poate știați mai demult, sau aflați abia acum, dar prin Codrii Neamţului sunt în libertate peste 50 de exemplare magnifice de zimbrii. Aceștia pasc, se adapă, aleargă, se înmulțesc și prosperă. Parcul natural Vânători-Neamț (30.818 ha) a fost înființat în anul 1999, urmând ca anul următor să fie declarat arie protejată prin Legea Nr.5 din 6 martie 2000 (privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național – Secțiunea a III-a – zone protejate). Acesta se suprapune sitului de importanță comunitară și ariei de protecție specială avifaunistică omonime și include trei rezervațiile naturale de interes național: Pădurea de Argint, Codrii de Aramă și Rezervația de zimbri și faună carpatină Dragoș Vodă. Ţinutul Zimbrului din Neamţ a fost din nou nominalizat într-un clasament mondial al celor mai importante destinaţii ecoturistice din lume, Top 100 Sustainable Destinations, iar la decernarea premiilor, care a avut loc în cadrul Târgului Internaţional de Turism de la Berlin (ITB), s-a aflat că este chiar pe locul 1. Au fost premiate 17 destinaţii în cadrul a şapte categorii, între ele fiind premiul ITB, producători, relansarea turismului, mediu şi climă, natură şi ecoturism, comunităţi şi cultură, votul publicului. Ţinutul Zimbrului a obţinut distincţia la „votul publicului“ şi este singura destinaţie de ecoturism din România inclusă încă din anul 2017 în topul celor mai sustenabile destinaţii la nivel mondial. Sufragiul online având loc în perioada 4 ianuarie – 9 februarie 2022.
„Faptul că ne-am clasat pe locul I la categoria votul publicului ne onoreză, ne confirmă că suntem pe drumul cel bun în ceea ce priveşte dezvoltarea şi promovarea destinaţiei de ecoturism Ţinutul Zimbrului şi ne oferă energie să continuăm acest proces, deloc uşor. Mulţumim mult pentru sprijinul acordat şi vă aşteptăm în Ţinutul Zimbrului să trăim legenda împreună“, a declarat Viorela Chiper, manager Destinaţia de ecoturism Ţinutul Zimbrului. Pe pagina de Facebook a asociaţiei, reprezentanţii acesteia au dezvăluit că locul obţinut este o recunoaştere a faptului că se fac lucruri frumoase, cu impact şi de folos. Iar cei care vor să vadă locuri minunate sunt aşteptaţi să viziteze arealul, să cumpere produse tradiţionale de la oamenii locului, să străbată dealurile, văile şi să vină cu idei sau sugestii ce pot fi puse în aplicare, pentru a îmbunătăţi experienţa oaspeţilor sau nivelul de trai al comunităţilor. La competiţia din acest an au participat areale din cele două Americi, Africa, Oceania şi Asia, iar din Europa zone din Croaţia, Germania, Malta, Portugalia, Spania sau Suedia. Anul trecut, graţie voturilor online, Bison Land s-a clasat pe locul II în lume, pe prima poziţie fiind o destinaţie din Turcia, iar pe locul III, una din Chile. Mărcile Ţinutul Zimbrului şi Bison Land sunt înregistrate la OSIM. Global Top 100 este o iniţiativă a Green Destinations, o organizaţie non-profit pentru turismul durabil şi a altor lideri importanţi din domeniu. Scopul concursului este de a evidenţia poveştile de succes în managementul destinaţiilor, oferind participanţilor ocazia de a face schimb de bune practici. Ţinutul din Neamţ a fost înclus în acest clasament internaţional după evaluări în care s-a ţinut cont de criterii ce au vizat protejarea naturii, peisaje, decor, conservarea moştenirii culturale, locuitori implicaţi în turism, promovarea produselor locale, dezvoltarea durabilă, eficienţa şi transparenţa bunelor practici. Destinaţia ecoturistică Ţinutul Zimbrului se suprapune peste Parcul Natural Vânători Neamţ, oraşul Târgu Neamţ, comunele Agapia, Bălţăteşti, Crăcăoani şi Vânători Neamţ. Pentru dezvoltarea zonei s-au asociat mai multe asociaţii, dar şi parteneri locali (pensiuni, producători locali, meşteri populari, şcoli şi organizaţii, etc), obiectivul fiind dezvoltarea sustenabilă a microregiunii.
„Povestea“ zonei a început în 2005, când Administraţia Parcului Natural Vânători Neamţ a înregistrat la OSIM mărcile Ţinutul Zimbrului şi Bison Land, prezentând pentru prima dată conceptul dezvoltării durabile a microregiunii. Apoi, în 2009, destinaţia a primit certificare europeană, prin includerea în reţeaua EDEN (European Destinations of Excellence). În 2016 Ținutul Zimbrului a devenit a patra destinaţie ecoturistică a României, iar în prezent recunoaşterea este una mondială. Ca exemplu de bune practici este proiectul unic de reintroducere a zimbrilor în mediul natural, unul care a început în 2012, acum prin codrii Neamţului hălăduind peste 50 de exemplare ale legendarului mamifer. Mai pot fi amintite dezvoltarea infrastructurii turistice, experienţele ce pot fi trăite în destinaţie, informarea şi implicarea comunităţilor în procesul de dezvoltare şi promovare a destinaţiei de ecoturism. În ceea ce priveşte nominalizările la Top 100 Destinaţii Sustenabile, ele sunt evaluate de experţi internaţionali în turism şi dezvoltare durabilă, reprezentanţi ai Green Destinations, Quality Coast, Travel Mole, Vision on Sustainable Tourism, Travelife, ITB Berlin, Asian Ecotourism Network, Ecotourism Australia, etc.
Astfel, Ținutul Zimbrului din județul Neamț, singura regiune din România inclusă în acest clasament, a demonstrat încă o dată că este un loc care merită vizitat, admirat și povestit. În cadrul ceremoniei de decernare a premiilor, Viorela Chiper, manager al destinației de ecoturism „Ținutul Zimbrului”, a declarat: „În urmă cu 200 de ani, zimbrii erau pe cale de dispariție în zona noastră. Astăzi, sunt peste 50 de zimbri în libertate și aproape jumătate dintre ei s-au născut în sălbăticie. Acest lucru ne demonstrează succesul programului nostru. Suntem bucuroși să avem susținerea dumneavoastră și reprezintă o motivație pentru noi să ne continuăm munca. Vă mulțumim pentru voturi și vă invităm să vizitați Bison Land și să trăiți legenda împreună cu noi.”
Zimbrul, vă va place sau nu, este rudă bună cu foarte cunoscuta vacă. Nu e la fel de răspândit ca aceasta și nu a fost nici domesticit, fiind o specie dispărută din sălbăticie. Zimbrii au fost treptat reintroduși în câteva păduri din Europa, dar specia încă este pe cale de dispariție. Bison Bosanus este de fapt varianta europeană a bizonului american și este cel mai greu animal de uscat din Europa. Unele exemplare de masculi se apropie de o tonă ca greutate. Zimbrul, marele zimbru, a fost vânat până la dispariția lui din păduri. Întâi în vestul Europei, apoi și în Est. Ultimul zimbru din Moldova a fost ucis în 1762, iar puțin mai târziu a dispărut și din Transilvania. Se pare că ultimul zimbru sălbatic din Transilvania (în limba germană) a fost împușcat de un braconier, în jurul anului 1790, pe versantul sudic al Munților Călimani. Alte înscrisuri ne spun că ultimul zimbru de pe meleagurile noastre a murit de bătrânețe în 1830, la parcul Schoenbrunn-Viena; fusese prins în munții Gurghiului. În prima parte a anilor 1900, mai rămăseseră doar vreo 12 exemplare în lume, toate în grădini zoologice. Odinioară era prezent pe tot continentul, cu excepția unor zone din Spania, Italia şi nordul Scandinaviei. Acum însă este mai rar decât rinocerul negru, doar 3.403 exemplare rămânând în toată lumea, în anul 2015 (conform WWF), atât în libertate cât și în semi libertate sau libertate. România e una dintre cele 9 țări europene cu zimbri care trăiesc în sălbăticie. Cronicile din Moldova, Transilvania sau Țara Românească confirmă răspândirea zimbrilor pe meleagurile noastre. Numele unor localități sau ținuturi a rămas să întărească acest lucru: Valea Zimbrului, Dosul Zimbrului, Izvorul Zimbrului, Zimbroaia, Zâmbrița, Clăbucetul Zimbrului și altele. Probabil munții în care erau mai răspândiți sunt Retezat, Harghita, Gurgiul, Călimani, Bistrița, Bârgău. Norocul lor a fost că omul și-a dorit reintroducerea zimbrului, așa că s-au făcut înmulțiri în captivitate. Din cei ultimi 12 zimbrii avem acum câteva mii de urmași, iar în România avem peste o sută, distribuiți în câteva locuri din țară. Despre zimbri știm că în natură trăiesc cam 20 de ani, iar în captivitate ajung și la 30 de ani, priindu-le viața în rezervații.
În România anului 2016 găsim zimbri în 5 rezervații și la câteva grădini zoologice. Programul de înmulțire a zimbrilor a debutat în timpul comunismului în 12 noiembrie 1958, cu prima pereche care a fost adusă din Polonia, undeva lângă Hațeg, la Slivuț. Aici a fost prima rezervație de zimbri din țara noastră. Din exemplarele de la Slivuț, în 1967 au fost duși 2 zimbri în pădurea Trivale de la Pitești, 4 au fost dați grădinii zoologice din București și 2 au fost duși la Poiana Brașov. Toți cei aduși din Polonia au primit nume care începe cu PO. În schimb, cei născuți în captivitate în România sunt de obicei botezați cu nume care încep cu RO. De exemplu Romulus. Regula se aplică deseori și în prezent, a fost o convenție internațională să preia primele două litere de la numele țării de adopție. Nu se aplică în toate cazurile, dar în general se regăsesc nume de zimbri începând cu RO. În toamna-iarna 2014 au avut o problemă cu boala limbii albastre și au murit câțiva zimbri. Medicii veterinari au controlat lucrurile și astăzi la Hațeg-Slivuț sunt șapte zimbri; din 10 decembrie 2015 au din nou și urmași, au un pui. Ca parte a programului de schimburi internaționale, au primit o femelă din Germania în anul 2014.
La 10 ani de la debutul programului s-a deschis și rezervația din Moldova, în Parcul Național Vânători Neamț. Din câte am aflat, în 1974 se nășteau la Vânători-Neamț primii pui moldoveni: Rosina și Roco. În 1998, societatea zoologică din Londra a confirmat că acea zonă din județul Neamț este viabilă pentru readaptarea zimbrilor în sălbăticie. Așa se face că astăzi, pe lângă cei din țarc, lângă Târgu Neamț sunt și aproximativ 20 de zimbri aflați în semi libertate pe o zonă de 500 de hectare formată din păduri de foioase și pășuni. Administratorii au construit și un foișor de observație, iar dacă mergeți la Vânători-Neamț o să vedeți că au și alte animale în cadrul rezervației (veți găsi și o mică grădină zoologică): căprioare, cerbi, păsări, un urs, păuni, moțata olandeză (o specie de găină), etc. În aprilie 2016 sunt 24 de zimbri în libertate, 15 zimbri în semi-libertate într-un țarc mare de 180 de hectare; au și șase zimbri în captivitate, în grădina zoologică din parc pentru a putea fi văzuți de vizitatori.
Rezervația de Zimbri Neagra-Bucșani aflată între Târgoviște și Ploiești este în momentul de față, una dintre cele mai mari din țară ca populație de zimbri; în martie 2016 erau 32 de zimbri adulți (18 masculi + 14 femele) și cinci pui (3 femele, doi masculi). Rezervația din Neagra Bucșani, deși a fost înființată în 1983, abia după 1995 a fost deschis publicului. Suprafața totală este de 160 de hectare. Zimbri sunt hrăniți de om cu fân și uruială. În toamna 2015 au finalizat și un înalt observator, așa că îi puteți vedea și de la înălțime. Conform paznicului, de aici au fost trimise exemplarele de la grădinile zoologice (Târgoviște, Neamț, Resița, Hunedoara).
În 2008 avea să apară încă un loc cu zimbri, la granița dintre județele Brașov, Covasna și Buzău, în satul Acriș (comuna Vama Buzăului). Este numită „Valea Zimbrilor”. Într-un cadru pitoresc își fac veacul câteva exemplare superbe de zimbru, iar pe lângă ei mai sunt și câteva căprioare. Primii zece zimbri au sosit în 2008-2009 din Austria, Elveția, Italia și Franța. În 2015 au avut șapte pui, iar în luna februarie 2016 erau câteva femele gestante și unele erau în călduri, așa că vor fi și mai mulți în viitorul apropiat. În anul 2016 erau 34 de zimbri.
Nu se poate încheia lista până nu vă prezentăm și ultima dintre rezervații. În Comuna Armeniș, în Banatul Montan, între Herculane și Caransebeș, este Măgura Zimbrilor. În urmă cu câțiva ani au fost aduși zimbri și ei trăiesc în semi libertate, într-un spațiu îngrădit și protejat de prădători. Este o primă etapă până la reintroducerea în libertate totală în Munții Țarcu. Viața își reia cursul, ei având deja câțiva pui.
Mai avem câțiva zimbrii la Grădinile Zoologice. Astfel la Târgoviște, avem un mascul de 24 de ani și probabil a fost adus de la rezervația Vânători-Neamț. Încă o pereche se găsește în Parcul Zoologic modernizat în 2013 din Reșița. O pereche de zimbri se găsesc mai nou și la Grădina Zoologică din Hunedoara. Au fost aduși din Germania. Planurile ar fi să mai aducă 2-3 femele, să facă un centru de înmulțire al zimbrilor și puii să fie eliberați în natură. E de urmărit subiectul.
Ce putem face și noi este să adăugăm pe agenda de călătorie din acest an Ținutul Zimbrului și să ne bucurăm de prezența maestuoasă a acestui mare mamifer ce s-a aflat la un pas de extincție. Felicitări celor ce au știut a promova și a pune în valoare eforturile susținute ale echipelor de specialiști ce au contribuit la salvarea zimbrilor și a biotopului necesar unei asemenea proiect de anvergură. Numai astfel natura își va putea acoperi rănile create de om în miile de ani de istorie și ne va bucura cu minunile sale nenumărate.
Lasă un răspuns