Pictorul, sculptorul și arhitectul Horia Damian s-a născut la 27 februarie 1922, la București, unde a absolvit studiile liceale și universitare. Dacă iniţial se inspiră din cărţile pentru copii sau din operele marilor pictori reproduse în „Illustration”, Horia Damian se poate lăuda cu prima sa capodoperă, intitulată „Peisajul” şi reprezentând doi copaci pe o colină, la vârsta de 14 ani. Exerciţiul cópiilor realizate după operele celebre ale pictorilor Velasquez, Rembrandt sau Delacroix îi vor asigura măiestria şi recunoaşterea acesteia prin obţinerea premiului I, la Salonul Oficial de Desen. Acestei perioade de tinereţe îi aparţin creaţii prin intermediul cărora artistul abordează tematica peisajului. Realizate în Bucureşti sau în ţară, peisajele lui Damian exprimă o anumită sensibilitate a liniei, o calitate de ritmare a suprafeţei picturale. De cele mai multe ori, ochiul riguros al arhitectului, meserie pe care o deprinde în timpul studiilor universitare, asigură compoziţiei peisajelor o construcţie solidă, ca în „Vedere din Bucureşti“ sau „Casa Inovici din strada Jidniţa“, ambele datând din 1941. Lipsite de prezenţa umană, străzile peisajelor lui Damian se pierd către un orizont grav sau înconjoară clădiri cu siluete neliniştitoare, profilate pe un cer albastru saturat de griuri, ca în „Peisaj gri“ din 1941. Cu acelaşi stil sobru, Horia Damian abordează şi peisajul industrial, un gen mai puţin practicat de pictorii vremii. Căutările permanente ale artistului sunt actualizate în opera prezentă – „Peisaj” – o remarcabilă realizare în tuşe relativ largi, sinuoase, aşezate cu o uşoară nervozitate. Gama cromatică este îmbogăţită, spre deosebire de alte peisaje, cu tonalităţi luminoase de verde şi suprafeţe mari de alb, dovedind o stăpânire a mijloacelor de expresie şi o dezinvoltură a gestului creator.
A debutat în anul 1941, la Salonul Oficial de Pictură de la Sala Dalles și devine cunoscut în cele din urmă ca pictor francez de origine română, membru de onoare din străinătate al Academiei Române (din 1993). A desfășurat pe parcursul vieții o bogată activitate de pictură și sculptură, având la bază studiile de arhitectură făcute la București. Expune pentru prima dată la Salonul Oficial de Pictură de la Sala Dalles în anul 1942 (unde obține „Premiul pentru gravură”).
Anul 1942 reprezintă și anul primei sale expoziții personale. A participat al Bienalei de la Veneția în 1942, cu succes. Se remarcă rapid cu ocazia expozițiilor personale deschise la Ateneul Român, în anii 1942 și 1945. Ulterior, ca participant în cadrul „Salonului Oficial” din 1945, obține Premiul „Anastase Simu”, care consta și dintr-o bursă, ce i-a permis să ajungă la Paris în 1946, unde a avut privilegiul de a studia sub coordonarea lui André Lhote și a lui Fernand Léger. În 1952 expune prima sa expoziții în străinătate (după plecarea din țară), expoziție care va fi urmată de alte manifestări de anvergură. În cele patru expoziții personale expuse în această perioadă, s-a afirmat prin uleiuri pe pânză și lemn, precum: „Cerul înstelat”, „Catedrală”. În anii următori, a organizat expoziții personale la Paris, New York, la Galeriile „Sandler” și, respectiv, „Castelli”. S-a dedicat formelor denumite de critica de specialitate „action-peinture”: „Constelație”, „Structură în rânduri”. Din anul 1965 a deschis, cu seria „Piramidelor”, un nou ciclu de construcții la scară largă, cu trepte monocrome în relief. În anul 1970, a început cu „Marele Paralelipiped înstelat”, seria unor proiecte vizionare: „Galaxii” – proiectul pentru monumentul de la Houston, Texas (SUA). Între timp, a pictat și a desenat litografiile originale expuse la Paris și la New York. Lucrările sale, între care „Sarcofagul roșu”, „Declinul haosului” ș.a. au fost expuse la bienalele de la Veneția, la Muzeul „Guggenheim” din New York, la Muzeul de Artă Modernă din Centrul Pompidou din Paris și la Muzeul „Ludwig” din Aachen.
Inițial peisagist, Horia Damian a abordat apoi pictura abstractă, ajungând treptat la o sinteză între sculptură și pictură, în compoziții tridimensionale. Structura sa de arhitect este ușor descifrabilă în lucrările sale pe pânză, prin rigoarea extraordinară a desenului. Pânzele organizate pe cicluri iconografice tratează de multe ori elemente arhitectonice arhetipale, precum porți, temple, piramide, construcții, capiteluri, frontoane, etc. A avut numeroase expoziții de pictură și sculptură în America de Nord și Europa și a participat la Bienala de la Veneția și la cea de la Sao Paolo. Activitatea artistică a lui Horia Damian cuprinde varii moduri de manifestare: pictură pe pânză, instalații, vitralii ș.a. Activitatea sa expoziţională din străinătate a cuprins multe meridian planetare, precum (selecţie): 2007 Galeria Raphael 12, Frankfurt; 2006 Galeria Raphael 12, Frankfurt; 2002 Galeria Karsten Greve, Paris; 1993 Bienala de la Veneţia, Pavilionul României, Veneţia; 1991 Galeria Jacqueline Moussion, Paris; 1987 Galeria Elisabeth Frank, FIAC, Paris; 1986 Galeria Gilbert Brownstone, Galeria Elisabeth Frank, FIAC, Paris; 1985: Musee d’Art Moderne, Villeneuve d’Ascq; 1984: Galeria Raphael, Frankfurt; 1983: „Simbolurile Locului”, Grand Palais, Franţa; 1980: „Proiectul San Francisco”, Centrul Georges Pompidou, Paris; 1980: „Proiectul San Francisco”, Bank of America şi Insitutul de Artă din San Francisco, San Francisco; 1979: Galerie der Spiegel, Koln
1978: Galeria Nouvelles Images, Haga; 1977: Galeria Denis Rene, Paris; 1976: Muzeul Guggenheim, New York; 1973: Bienala de la Sao Paolo, Sao Paolo; 1972: Muzeul de Artă Modernă, Paris; 1969: Galeria Stadler, Paris. Activitate sa expoziţională din ţară a fost cu mult mai restrânsă, unde pe lângă expozițiile de dinaintea plecării sale la Paris, mai putem adăuga revenirea de după Revoluția din 89, respectiv în 2009, la „Muzeul Naţional de Artă Contemporană, Bucureşti” și în același an, la Palatul Mogoșoaia (jud. Ilfov). În februarie 2022, Biblioteca Academiei Române a vernisat o expoziție dedicată centenarului nașterii lui Horia Damian, membru de onoare al Academiei Române, cuprinzând picturi, desene, litografii, sculpturi și documente din colecția istoricului de artă dr. Radu Varia. Evenimentul a avut loc în Sala „Theodor Pallady“ din Calea Victoriei 125.
Dintre muzeele care adăpostesc lucrările sale se pot aminti Muzeul Național de Artă al României, Muzeul Zambaccian din București, Muzeul Național de Artă Contemporană și Muzeul „Cantini” din Marsilia. Artistul este menționat în „Dicționarul Bénézit”, vol III, p. 339. Acesta este „Dicționarul artiștilor Benezit”, o publicație extinsă de informații bibliografice despre pictori, sculptori, designeri și gravori, creată în principal pentru muzee de artă, case de licitații, istorici și dealeri. A fost publicat de Editions Gründ din Paris, dar a fost vândut către Oxford University Press.
Pictorul și sculptorul Horia Damian a decedat la Paris, pe 13 mai 2012, la vârsta de 90 de ani. În anul 2009, un număr de 250 de opere ale lui pictorului Horia Damian au fost expuse la Palatul Mogoșoaia (jud. Ilfov). Așa s-a întâmplat ca după șase decenii, un mare român să se întoarcă acasă, prin opera sa. Lucrările de început ale artistului Horia Damian au fost prezentate publicului larg la Palatul Mogoșoaia. Este vorba despre 50 de picturi si 200 dintre desenele acestuia, mai exact, cele mai multe necunoscute publicului larg. Tablourile și gravurile au fost adunate din colecții private, prin grija criticului de arta Radu Varia. Pictorul, sculptorul şi arhitectul Horia Damian, care trăieşte din 1946 în străinătate, a fost distins cu titlul de „Cetăţean de onoare al Capitalei”, în urma adoptării unui proiect de hotărâre în şedinţa Consiliului General al Municipiului Bucureşti (CGMB) în anul 2009. Culorile calde ale operelor sale ne arată un Horia Damian optimist, extrem de apreciat de către colecționarii de artă. Ca pe un mare solitar al secolului XX, așa îl văd apropiații si cei care îi cunosc opera, pe sculptorul și pictorul român Horia Damian. Pentru că a trăit la Paris, unii îl percep ca pe un artist francez născut în România.
Lasă un răspuns