Război total

Privind la încrâncenarea alegerilor în PNL, la resursele alocate, la discursurile pătimașe, invectivele, amenințările și învinuirile care vin din partea candidaților și susținătorilor lor, fără să vrei îți pui întrebarea unde au fost oamenii ăștia când a fost în campania parlamentară unde au pierdut lamentabil? Activitatea lor din Campania împotriva dușmanului comun (cel puțin așa declarau ei că ar fi PSD) a fost zero, dacă nu sub zero, de parcă ar fi făcut blat. În schimb lupta internă este aprigă, se uită trecutul, interesul comun, rădăcinile, principiile (cel puțin alea declarate), statutul, tot și se execută lovituri și trageri din toate pozițiile,cu toate mijloacele, foc încrucișat, pânză de foc, foc de baraj, tot arsenalul tactic este utilizat la maxim. De ce? Pentru o felie de cașcaval. Pentru a obține puterea pe timpul cât încă mai sunt la guvernare, pentru a ocupa funcții în minister, sinecuri, contracte, imunități de fapt nu de drept, sprijin și acoperire. Sper că nu crede cineva că Orban și Cîțu își scot ochii pentru fericirea românului, pentru a crește nivelul de trai, sau a face economia „să bubuie”. De fapt se poate spune că Cîțu este singurul premier sub a cărui guvernare economia a bubuit cu adevărat, la propriu, la „Petromidia” și „Azomureș”. Asta da realizare.

Miră pe cineva această situație? Nu ar trebui să mire, doar asta facem noi românii de când ne știm, ne dăm la gioale, la cap, în curând o să ne dăm și la fund, între noi, în timp ce lupta cu adevărați dușmani, cei dinafară, indiferent cum s-ar declara ei, prieteni strategici sau vecini, este simulata sau evirata, acestia sunt chiar ajutați să prospere că numai așa putem căpăta sprijin, ajutoare, împrumuturi și putere.

Miră pe cineva că am ajuns unde am ajuns? Nu ar trebui, pentru că noi suntem cei care îi lăsăm pe portarii ambasadelor licuricilor să ne dea lecții de moralitate și guvernare, noi am îngăduit unui ambasador să cheme la ordin comisiile juridice ale Parlamentului pentru a le spune cum se face justiția, noi îngăduim unor comisii europene din ce în ce mai corupte, care și-au tras un procuror dovedit corupt ca să investigheze corupția europeană, dar de fapt să o acopere cum a acoperit-o și folosit-o acasă, să ne spună ce să înființăm sau desființăm, împotriva realității și dorinței majorității populației. Noi, noi am admis și admitem toate aceste lucruri și ne lamentăm apoi, așteptând un Făt Frumos pe un cal alb să vină să ne salveze. Acum ceva ani buni, a explodat internetul cu prezicerile unui guru indian care ar fi spus că în 2000 s-a născut salvatorul României, care va face din România o țară prosperă, iar românii vor fi toți bogați, frumoși, deștepți și fericiți.

Uraaaaaa, gata, e stabilit, vine unul, pocnește din degete și gata, curge lapte și miere, noi nu mai suntem leneși, lași, umili, trădători, iresponsabili, nu ne mai furăm căciula singuri, devenim în câteva secunde ceea ce nu am fost niciodată. Doamne, ce ne-a ghicit cel care a aruncat în media prezicerile alea, cum a știut el că românul va deveni cum spunea Brâncuși, „și mai sărac și și mai prost”, așteptând să vină Făt-Frumos, în loc să pună osul și capul la muncă. Nu stimați concetățeni, nu va veni nimeni nici să pocnească din degete, nici să muncească și nici să lupte pentru voi. Voi trebuie să faceți asta! Și nu e obligatoriu să vindem tot sau să dăm totul pe mâna ”investitorilor străini”, fie ei și americani, cum spunea deunăzi mister Friedman, nu e obligatoriu să scoatem dosarul Roșia Montana de la U.N.E.S.C.O., nici să vindem gazele și petrolul din Marea Neagră altora, când avem încă în viață petroliștii și specialiștii care acum 40 de ani erau solicitați în toate câmpurile petroliere ale lumii să rezolve situații sau să dea soluții. Numai că pentru guvernanți e mai ușor să vândă tot în schimbul unor beneficii personale, decât să organizeze învățământul și să revitalizeze industria națională.

Am ajuns chiar să ne apere alții, cică fac poliție aeriană, că noi, cu o industrie aeronautică de tradiție, cu inventatori pe care toată lumea i-a recunoscut ca pionieri în domeniul aviatic, nu mai avem cu ce să ne supraveghem propriul teritoriu, apelăm la „prieteni” și la articole pe hârtie. Că veni vorba de apărare, aceeași politică ilogică se aplică și în interiorul armatei. Aceeași distrugere din interior, aceeași nepăsare față de tradiții, spiritul de castă și mândria de militar. Nu mai interesează pe nimeni onoarea, patria și spiritul de corp. Am vândut și vindem tot, de la grade militare, doctorate, terenuri, regii și industrie militară, imagine, până la posturi și funcții de comandă.

Cariera militară nu mai este rentabilă, nu mai este atractivă, nu mai oferă un viitor, nici măcar cu un sfert de normă pentru invenția aia cu „rezerviști profesioniști” care a fost trecută de trei ori prin A.T.I. Și cum să fie meseria de militar căutată când toată lumea vede că la fiecare „curbă de sacrificiu”, la fiecare perioadă de criză economică, financiară, energetică, politică, sanitară, cei sacrificați sunt militarii, atât activi cât și rezerviști.

Legea pensiilor militare a fost făcută harcea-parcea, și-a băgat picioarele în ea cu sau fără bocanci, oricine a vrut, s-au tăiat actualizări, indexări, condiții de muncă, cum a vrut sau cum a dispus oricine a vrut să facă „economii”, pentru că „militarii e mulți, proști și dezbinați și nu are nici o putere pentru că nu e uniți”. Unirea face puterea, dar militarii români nu știu asta, Se ceartă activii cu rezerviști, subofițeri cu ofițeri, coloneii cu generalii, asociațiile între ele, așa cum se ceartă acuma oamenii lui Orban cu oamenii lui Cîțu. Așa este. Râdeți acuma când vedeți ce se întâmplă în PNL? Așa e că e de râs? Așa râd și civilii de noi, că suntem mulți și dezbinați, deci proști.

Dar pentru că toate astea nu erau de ajuns, M.Ap.N. a pregătit și pregătește niște legi și ordine care lovesc în militari, în noțiunea de militar profesionist și în cariera militară. După apariția legii 168, făcută cam pe genunchi, deși a avut o naștere lungă, pusă în practică cu un ordin de ministru care după câteva luni a fost modificat pentru că fusese făcut tot pe genunchi, deși au avut timp să îl gândească șase luni, nu șase zile, alte proiecte au scos capul la lumină. A fost pus în transparență decizională proiectul noului statut al cadrelor militare. Eșec total, absolut toți cei care nu au lucrat la el sunt de acord că ar trebui retras, că a fost făcut nu pe genunchi ci „fără cap”, dar se merge mai departe pe… scheletul lui, deși e o porcărie și pe autorul lui, deși e vizibil că nu e în stare. Se aude că ar fi un fost coleg de clasă al ministrului ceea ce ar explica îndărătnicia dar nu ar justifica menținerea, pentru că primordială ar trebui să fie competența nu relația.

Se vorbește că ar avea loc o dezbatere publică, dar dacă vor fi adunați câțiva lideri de asociație servili sau care nu au avut nici măcar o poziție, fie ea și teoretică, declarativă, legată de proiect, ce rost ar mai avea? E nevoie de o discuție, de fapt de lucru serios, cu cei care au înaintat propuneri, nu avize de la șefi de asociații care doar lustruiesc clanțele ministerului și sunt recompensați cu fonduri ministeriale.

Recent, a fost semnat un ordin al ministrului apărării naționale, ordinul M130/30.06.2021, pentru modificarea și completarea Instrucțiunilor privind recrutarea, selecția, formarea profesională și evoluția în cariera militară în Armata României, aprobate prin Ordinul ministrului apărării naționale nr. M.30/2012. Ce credeți că prevede ordinul? Păi alte facilități și avantaje pentru… civili, dar nu orice civili. Este știut că ordinul M30 din 2012, cel care introducea obținerea de grade și funcții militare pentru pupili și pupile direct din civilie, fără școlarizare, fără pregătire militară, prin „filiera indirectă”, a făcut din armata o nouă vacă de muls pentru introducerea în armată a prietenelor, iubitelor, soțiilor, țiitoarelor, copiilor, rudelor, foștilor colegi, prieteni, vecini ai unor potențați militari și politici. Așa a început prostituarea meseriei de militar.

Diverși specialiști și specialiste în lustruit bastoane și ouă au ajuns în armată, e adevărat, inițial pe funcții de „execuție”, apoi, după ceva cursuri – făcute și alea la f.f. -, au ajuns pe funcții de șefi de birouri, apoi șecții iar de acuma, gata, vor ajunge ce vor mușchii lor. Sub pretextul că suntem în criză, că nu putem ocupa anumite funcții cu ofițeri, că nu avem specialiști în anumite domenii, D.G.M.R.U. a inițiat, iar ministrul a semnat (că doar nu era să-și refuze colegul), un ordin de modificare, „îmbunătățire” a ordinului semnat de Oprea. Conform noului ordin se fac derogări și se creează posibilități pentru unele „arme” neacoperite de învățământul militar, după cum urmează:

– civilii cu licenţă de finanţe-contabilitate la o obscură facultate se fac militari de carieră și pot ocupa „funcţiide conducere și în următoarele domenii funcționale de sprijin: pensii militare și drepturi sociale, achiziții și prevenirea și investigarea corupției și a fraudelor”;

– alţi amărâţi care trebuie să devină din civili, colonei de armată:

– ofițerii confirmați în specialitatea militară justiție militară, în următoarele domenii funcționale de sprijin: administrație, secretariat, pensii militare și drepturi sociale, management resurse umane, achiziții și prevenirea și investigarea corupției și a fraudelor;

– ofițerii confirmați în specialitățile militare jurnalism și relații publice, în domeniul funcțional de sprijin relații civili-militari;

– ofițerii confirmați în specialitățile militare psihologie și sociologie, în domeniul funcțional de sprijin management resurse umane”.

Deci, D.G.M.R.U. care este condusă la ora aceasta de un ofițer fără studii militare superioare (adică fără „Academia Militară”) va putea fi condusă în viitor de un civil fără studii militare și fără nici o legătură cu armata, dar cu o legătură foarte strânsă cu un politician sau militar de grad înalt.

Dacă înainte puteai fi activat pe un grad corespunzător vârstei, de acuma civilii (a se citi protejații) pot fi înaintați direct pe funcții și cu grade de colonel. Jurnaliștii civili (mai ales dacă au scris despre Marele Război de eliberare din Nassiriah), pot ajunge colonei, șefi de secții, direcții, departamente, ca să pape și ei o pensie militară, că nu avem destui militari care să știe să pupe în fund în articole bine articulate. Neveste și pupile cu o facultate de sociologie la S.N.S.P.A. (fosta „Ștefan Gheorghiu”) sau la Universități și facultăți de cartier pot ajunge să conducă activitatea de cadre la diverse eșaloane, chiar dacă nu au habar nici de legislația corespunzătoare, nici de armată sau cariera militară.

Toate aceste vânzări de posturi și funcții se fac în numele necesității. Păi domnule șef de cadre, domnule ministru, de ce nu avem cadre pregătite pentru aceste funcții prevăzute în organigrame? Cine se ocupă de pregătirea cadrelor și organizarea școlarizării funcțiilor necesare în armată? Nu cumva tocmai D.G.M.R.U. este cea care, conform art 10 din M30 al lui Oprea trebuia să se ocupe de stabilirea necesarului de funcții și cadre în armată? Nu cumva șeful D.G.M.R.U. este cea care trebuia să analizeze să stabilească și să asigure prin instruire și încadrare aceste funcțiile necesare armatei? De ce nu a făcut-o? De ce nu a fost reorientat învățământul militar și organizate cursuri de instruire pentru funcțiile cheie sau lipsă? Când s-a trezit D.G.M.R.U. că nu are asigurate anumite funcții? După marea „evadare” organizată prin OUG 59? Imposibil, pentru că la nici o lună, domnul ministru Țuțuianu anunța că are totul sub control, că are cadrele pregătite și instruite pentru funcțiile lăsate vacante de „O.U.G.-eurile” Olguței.

Nu cumva noile proiecte de legi, a pensiilor, salarizării și statutul (pe care mulți din interior deja le cunosc), a creat o nouă hemoragie? Păi cine e de vină? Nu cumva tocmai cei care au inițiat legile? Nu cumva noile prevederi, ca și noul statut, ca și recentul M 130 oferă facilități doar civililor și își bat joc de militarii de carieră? Nu cumva noile legi privind pensiile militare și salarizarea oferă avantaje doar celor intrați în armată pe ușa din dos? Și ne mai mirăm că ne pleacă oamenii din armată, iar tinerii nu îmbrățișează cariera militară? Păi, domnule ministru, vă pun o întrebare de logică, dar nu ca la milițieni: de ce să mai intre cineva în școala militară, să aștepte stagiile în grad, să se lupte cu alții pentru promovare, să lupte în Africa pentru interesele francezilor, dacă poate face o facultate la mișto și obține o diplomă pe bani, un doctorat pe plagiat, o funcție de lipitor de afișe la un partid, apoi șofer personal al unui șef de partid, sau secretar(ă) care să îi asigure o funcție de șef de secție și gradul de colonel în D.G.M.R.U. sau C.P.S. fără nici un efort?

Vă mai întrebați acuma de ce nu vin tinerii în armată și ies toți meseriașii la pensie? Din cauza acestor legi tâmpite. Noi, (a se citi conducerea armatei) îi îndemnăm să aleagă această cale, noi le facilităm accesul lejer, fără efort, noi ne vindem onoarea și respectul pentru haina și cariera militară, protejând incompetența celor care ar trebui să se ocupe de politica de cadreAceastă politică și aceste ordine, disprețul pentru haina și cariera militară, nepăsarea față de pensionarii militari sunt cauza, duc la aceste efecte. Legea pe care tocmai ați semnat-o domnule ministru, este nu salvarea, ci cauza lipsei de cadre. În loc să acoperiți incompetența, și să promovați nonvalorile, scoteți-le din armată, dacă vreți ca tinerii să vină în armată. Protejați armata, nu o distrugeți, populând-o cu nulități introduse prin intervenții și relații, dacă țineți la ea.

Îmi e teamă că prins în jocurile politice, poate din dorința de a dovedi colegilor de partid că vă meritați locul și poziția în partid, ați uitat să mai vedeți ce e prin armată. V-ați lăsat pe mâna unor „specialiști” în armată, crezând că dacă vă sunt „apropiați”, dacă îi cunoașteți din primii ani de carieră, vă sunt și devotați și sunt și competenți sau suplinesc incompetența cu fidelitatea. Uite că nu e așa!

Vaccinarea și partidul, campaniile prin toate zonele țării în care colegii de partid nu vor să meargă, folosindu-vă drept mână de scos castane din foc, sau făraș pentru cenușă fierbinte, v-au depărtat de armată. Ați pus prea mare accent pe activitatea politică și prea puțin pe cea profesională, neglijând nevoile reale ale armatei, în detrimentul nevoilor de partid. Un om de partid, așa cum sunt ei, nu veți fi niciodată și nici nu vă doresc, dar mă tem că vă pierdeți treptat calitatea de militar alergând după cea de om de partid. Păcat, pentru că nu veți câștiga nimic. Cine vă îndeamnă și sfătuiește să urmați această cale nu vă e prieten. Eu chiar nu înțeleg de ce țineți cu tot dinadinsul să luptați pentru un partid care se luptă să dispară?

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*



Primul război mondial – luptele de la Coşna

Click aici pentru film




de Gh. D. Constantinescu








  • REVISTA PRESEI