Vas antic de bronz „cu satir și pasăre” descoperit la Sarmizegetusa Regia

În urma săpăturilor ilegale efectuate de către căutătorii de comori în zona cetăţilor dacice, au fost descoperite o serie de obiecte de patrimoniu recuperate ulterior de autorităţi. Printre acestea se află şi un obiect tip cană, intrat în inventarul Muzeului Civilizaţiei Dacice şi Romane din Deva. Vasul este din bronz, datat în epoca imperială romană, în sec I-II d.Hr., iar după formă şi stil constituie un import italic provenit probabil dintr-un atelier din Campania ajuns pe teritoriul Regatului dac înaintea de cucerirea romană. Cele mai multe obiecte de acest fel au fost descoperite în aşezările şi cetăţile concentrate în jurul capitalei Sarmizegetusa Regia. În acest caz avem de-a face cu o cană înaltă, cu corpul zvelt, uşor bombat și fund concav, buza evazată înconjurată de trei caneluri dispuse uniform. Toarta este supraînălţată, fiind decorată și prinsă de buza vasului cu capete sub formă de pasăre stilizată.

În partea inferioară unde toarta este fixată pe diametrul maxim al vasului se află un cap bărbos cu mustaţă, gura deschisă, sugerând o figură asemănătoare măştilor de teatru (satir; sau timpul vechi). Un canal străbate toarta pe lungime, iar de o parte şi de alta se găsesc incizii oblice. Decorul torţii este completat de o proeminenţă aflată pe înălţimea maximă.

Starea de conservare a obiectului a fost influențată foarte mult de natura solului în care acesta a zăcut precum şi de compoziţia sa. Avem de-a face cu produşii de coroziune ai aliajului de cupru care au afectat integritatea pereţilor în profunzime devenind friabili, în unele locuri pilele galvanice formate au distrus în întregime metalul. Întreaga suprafaţă a obiectului prezintă depuneri minerale și vegetale dispuse neuniform. Pe peretele exterior în locul unde toarta a fost desprinsă accidental, se observă urme de la o intervenţie empirică, probabil o încercare de lipire cu staniu. În urma analizelor şi a investigaţiilor efectuate în laborator precum și a unor teste de curățire, s-au identificat produșii de coroziune, s-a stabilit şi aplicat un flux de restaurare care implică; degresare, curăţire mecanică uscată și umedă, tratament chimic local, stabilizare, neutralizare, completarea porţiunilor lipsă, integrare cromatică, conservare finală”, relatează Ioana Popițiu, expert restaurator metal-ceramică. Artefactul a fost restaurat în cadrul Laboratorului de Restaurare, Investigaţii și Conservare, al Muzeului Civilizației Dacice și Romane din Deva și își așteaptă vizitatorii. (G.V.G.)

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*