„Pasărea cu cap de om” – o statuetă veche de 6.000 de ani, expusă la Muzeul „Dunării de Jos” din Călărași

La Muzeul „Dunării de Jos” din municipiul Călărași este expusă de curând o piesă antropo-zoomorfă foarte interesantă și rară în același timp. Este vorba despre o piesă descoperită în situl Măriuța-La Movilă, comuna Belciugatele (jud. Călărași). Figurina a fost atribuită comunităților gumelnițene care au locuit pe malul Mostiștei cu circa 6.000 de ani în urmă. Este realizată din lut și întruchipează o pasăre cu cap de om (Marea Creatoare, premergătoarea Mamei Gaya Vultureanca (cea care realizează Hierogamia sacră, cu purtătorul cornelor – Cerbul Sharabha, Taurul, etc.), cea reprezentată în aur și argint, pe vasele de ritual și coifurile principilor geți. Figurina a fost descoperită întâmplător în anul 2005, în zona cimitirului eneolitic. Se pare că în aria de răspândire a comunităților gumelnițene se cunosc doar câteva astfel de statuete cu atribute mixte pasăre – om, dar nici una dintre acestea nu este identică cu cea descoperită în situl gumelnițean de la Măriuța-La Movilă.Figurina are înălțimea de 9,1 cm și o lățime de 5,5 cm. Este completă și se află într-o stare bună de conservare.Din punct de vedere morfologic, capul figurinei este tipic pentru statuetele antropomorfe gumelnițene, cu lobii urechilor bine ilustrați, ce prezintă câte trei perforații pe fiecare dintre ei, nasul poziționat central, ochii sunt reprezentați prin incizii, iar gura este sugerată printr-o incizie asemănătoare literei „V”.În ceea ce privește corpul figurinei, acesta întruchipează o pasăre în poziție „în picioare”. Corpul, cu o formă alungită, prezintă o proeminență în partea din față, pe piept, care este un atribut specific pentru reprezentările antropomorfe. Partea posterioară a corpului este alungită, sugerând coada unei păsări. Picioarele nu sunt reprezentate. Partea inferioară a figurinei este o extensie cilindrică a corpului, formând un piedestal. La bază, prezintă extensii în formă de petală, care asigură stabilitatea figurinei. Figurina nu prezintă elemente sexuale și nu are decor.

Putem „vedea” în această reprezentare om – pasăre o primă metamorfoză om – animal, asemănătoare tainicului Sfinx, a Centaurului, a Minotaurului, etc. Poate și „legenda” faptului că barza aduce copii mici (își „asumă” natalitatea), se datorează unei legături milenare cu această „simbioză” om – pasăre. Totemul getic al „Mamei Gaya Vultureanca” are și  o continuitate prin „Puia Haya”, care se ține Gaya – Mațu după mama sa. Statueta descoperită face parte din patrimonial cultural național, fiind clasată în categoria Tezaur, și poate fi admirată la Secția Arheologie a muzeului de luni până vineri, între orele 08.00 – 16.00, iar sâmbătă și duminică, între orele 09.00 – 17.00.

Pentru a afla unde a fost descoperită acestă statueta, aflăm că la sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna purta numele de Belciugatele-Cojești, făcea parte din plasa Mostiștea a județului Ilfov și era formată din satele Belciugatele de Jos, Belciugatele de Sus, Cojești și Cândești. La acea vreme, pe teritoriul actual al comunei mai funcționa în aceeași plasă și comuna Hagiești-Măriuța, cu satele Hagiești, Măriuța, Mataraua și Boteni. În 1950, comunele au trecut în administrarea raionului Brănești și apoi (după 1952) raionului Lehliu, ambele în regiunea București. În 1968, ele au revenit la județul Ilfov, reînființat, satul Măriuța fiind inclus de atunci în comuna Belciugatele, care a căpătat atunci alcătuirea actuală. În 1981, o reorganizare administrativă regională a dus la transferarea comunei la județul Călărași.Cinci obiective din comuna Belciugatele sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Călărași ca monumente de interes local. Două sunt în categoria siturilor arheologice — așezarea și așezarea fortificată datând din perioada Latène, aflate la nord de satul Mataraua, pe malul Mostiștei. Celelalte trei sunt clasificate ca monumente de arhitectură — biserica „Nașterea Maicii Domnului” (secolul al XVIII-lea) din Cojești, biserica „Sfinții Împărați” (1810) din Mataraua și biserica „Sfântul Mucenic Gheorghe” (1865) din Măriuța.

Obiective turistice din zona Belciugatele (15-25 Km) ar fi Casele boierilor Dudescu, Lacul Darvari, Lacul Fundeni, Lacul Fundulea, Lacul Gostilele, Lacul Tătarul, Mănăstirea Plătărești, Muzeul Alexandru Odobescu din satul Călăreși, Pădurea Fundeni, Râul Belciugatele, Râul Mostiștea, Valea Banciului, Valea Mostiștei, etc. Dacă ajungeți în Călărași, puteți adăuga croazierele pe Dunăre, Herghelia „Dor Mărunt”, Grădina Zoologică Călărași, Muzeul Dunării de Jos, Muzeul Civilizației Gumelnița din Oltenița, Lacul Mostiștea, Mănăstirea Radu Negru, Lacul Fundeni, Brațul Borcea, Ostrovul Ciocănești, etc. Pentru o ieșire în natură, la sfârșit de săptămână, poate fin interesantă, dacă vom ști să împletim plăcutul cu utilul. (G.V.G.)

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*