Statele dezbinate ale României

Dacă România ca stat este unitar și indivizibil, normal ar fi ca în granițele României să existe un singur stat, altfel primul articol din Constituție și tot ce e legat de el este o farsă. Este? Ca și în bancul cu nevasta lui Bulă despre care unii spuneau ca ar fi fost fată mare când s-a măritat, alții că nu, și cu unitatea și indivizibilitatea statului Român părerile sunt împărțite, mulți afirmând că pe lângă presupusul „stat de drept” care nu știe nimeni ce înseamnă de fapt, pentru că nu există o definiție politico-sociologică care să fie certificată măcar de  o universitate sau entitate științifică sau unanim acceptată. Există doar opinii și păreri despre ce ar putea fi sau ar trebui să fie un „stat de drept” confirm cărora originea filosofică a noțiunii ar fi germană, sau britanică sau americană, nimeni nu poate spune clar și nu s-a căzut de acord asupra noțiunii.

În acest caz, despre ce vorbim noi în România când vorbim despre apărarea statului de drept? Despre ce vorbim când vorbim despre statul român, când tot mai mulți oameni cu pretenții de Guru din media, politică, administrație, sociologi, economiști, vorbesc despre „statul paralel” și toate partidele, liderii de partid, îl pomenesc când trebuie să dea vina pe cineva? Și pe lângă acest stat paralel, mai există și altele la fel de prezente și – mai ales – active  în societatea românească. Nu e vorba de „statul la coadă” sau „statul degeaba”, nu e timp de glume. E vorba de Statul Polițienesc, represiv, cu reprezentanții și uneltele sale, de „statul mafiot” cu a sa economie neagră, care manevrează tot ce ține de infracționalitate, stat din care fac parte atât delicvenți de drept comun, rude cu Dincă și cei care l-au acoperit și îl acoperă, pârnăiași de drept comun cu agenții lor acoperiți sau nu, dar și marii traficanți de droguri, armament, carne vie, medicamente, organe, care lucrează mână în mână cu șefi de poliție, procurori șefi sau ordinari, miniștri, servicii secrete etc etc. Culmea este că toți vorbesc despre astea atunci când trebuie să își justifice incompetența și să își acopere propriile afaceri, dar nimeni nu aduce în față vinovații, pentru că toți sunt vinovați, toți cei care au ajuns și ajung la putere se folosesc de toate aceste state și stătulețe, state în stat, de pe urma cărora își fac toți castele în Spania, Madagascar sau alte locuri de care mulți nu au auzit.

Dar despre ce stat unitar se poate vorbi când la tribuna Parlamentului român, un senator UDMR depune jurământul ” pentru țară, pentru Ținutul Secuiesc”, fără a menționa care țară și a ieșit din clădire fără să îl aresteze nimeni pentru atac la Constituție și Unitatea Statului Român? Cine să maiapere statul român când astfel de specimen ajung în fruntea ministerelor și a statului. Care stat ?

Pe lângă toate astea, a apărut de un an de zile un alt stat, statul criminal. Acest stat, e format din reprezentanți ai tuturor celorlalte „state”, pentru că dacă aparent între ele ar exista o luptă, surdă sau mai zgomotoasă, pe față sau pe la spate, când e vorba de bani, sau de prostirea, sărăcirea, îmbolnăvirea, omorârea românului de rând toți acești reprezentanți ai „statelor dezbinate ale României” se strâng într-un pumn care lovește fără cruțare. Nimeni, niciodată nu a lovit în români mai puternic și mai nemilos decât proprii reprezentanți. Și asta nu de ieri de azi. Cel mai mare dușman al Românilor a fost (cu mici excepții în istorie) Românul, cel de la pupitru,care a slujit nu pe cel care l-a ales sau pus pe tron, ci pe cei care îi plăteau mai mult, de cele mai multe ori dinafară. Cei care au încercat să apere românul de rând au fost tăiați, spânzurați, împușcați, demonizați,  culmea, chiar de cei pe care încercau să îi apere.

Nimic nu s-a schimbat în toată istoria noastră și asta pentru că nu vrem să învățăm din ea. Se spune că omul înțelept învață din greșelile altora, omul de rând din geșelile proprii, iar proștii niciodată, din nimic, pentru că se cred prea deștepți ca să mai învețe ceva. Așa se face că repetăm istoria, ciclic, un ciclu prostesc dar „eficace”. Dar să revin la statul criminal. Nu vreau să spun că celelalte ar fi mai de Doamne ajută, dar practice acelea au alte obiective, parvenirea, manipularea, prostirea, acumularea de averi, profitul preluarea și menținerea puterii. Ultimul însă, care ne dirijează viețile în ultimul an, o face prin omorârea efectivă a românilor.

Totul a început în Martie 2020, când odată cu apariția primului caz (importat) de coronavirus, dar nici ăla certificat, guvernul criminal a decis declararea „Stării de urgență„ și a „Pandemiei” când de fapt nu se vorbea și nu s-a vorbit nici măcar de epidemie. Trec peste faptul că nu poți declara pandemie fără să ai epidemie, cu atât mai puțin la un singur caz. Vă amintiți prima frază din decretul 195/2020? „Având în vedere evoluția situației epidemiologice internaționale determinată de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2 la nivelul a peste 150 de țări, în care aproximativ 160.000 de persoane au fost infectate și peste 5.800 au decedat, precum și declararea « Pandemiei » de către Organizația Mondială a Sănătății, la data de 11.03.2020…”

De la bun început am fost anunțați că Pandemia e ordonată de Licurci iar noi, avem/nu avem cazuri, strănutăm, deși mai înainte, domnul președinte ne spunea să stăm liniștiți, că nu e cazul să ne îngrijorăm, iar marele Cercel Strein – „specialistul nostru” de la vremea aceea -,  ne arăta pe hartă cât de mic e Wuhanul  și cât de reduse sunt șansele ca acesta să ajungă tocmai la noi.

Au urmat măsurile „profilactice”, botnițele, izolarea bătrânilor, „distanțarea socială”, îndepărtarea bătrânilor din viața familiilor, restricțiile de circulație, declarațiile „pe proprie răspundere” pe care însă le puteau semna rudele celui care nu știa sau putea să semneze, o aberație cât Casa Poporului și alte măsuri care mai de care mai aberante, ilogice și inutile. Inutile, pentru că în timp ce noi eram ținuți în casă, prin aer zburau avioane cu sparangheliști” iar șosele duduiau de transporturi de lemne către Austria. Nu avea cine să le vadă, nu aveam voie să ieșim din casă, ca să nu deranjăm și să nu vedem ce nu trebuia să vedem. Așa au început crimele.

Au urmat apoi afacerile: afaceri cu măști, afaceri cu dezinfectanți, afaceri cu seringi, afaceri cu orice de ordinul milioanelor de euro. Apoi au urmat șpăgile. Șpăgile acordate prin lege doctorilor, ca să nu vorbească despre inutilitatea și ilogica măsurilor, despre pericolul purtării măștii pentru oamenii bolnavi, despre situația reală și adevărata față a virusului, despre manipularea și raportarea datelor, despre realitate. A fost înființat și un departament care să se ocupe de combaterea „fake-news”-urilor, s-a schimbat și definiția „știrilor false” știre falsa era tot ce nu susținea versiunea guvernului criminal.

Așa au început să prolifereze teoriile conspiraționiste bazate pe realități, semi-realități sau frânturi de adevăruri, pentru că primii care mințeau de fapt erau autoritățile, interne și internaționale. Numai privind originea virusului, variantele oficiale au  baleat de la luna la lună, s-a dat vina când pe liliac și șarpe, când pe laboratorul din Wuhan (cel al chinezilor, nu cel al americanilor), când pe pangolin. Recent, O.M.S. a negat că ar fi vorba de un virus scăpat din laborator (care între noi fie vorba este singura explicație logică și sustenabilă) acuma se pare că ar fi vorba de liliac și niscai ferme de animale exotice din sudul Chinei. Practic, după un an, timp în care cercetătorilor din lumea întreagă li s-a interzis să facă cercetări privind originea virusului iar medicilor patologiști li s-a interzis să facă autopsii pentru a nu se afla adevăratele cauze ale deceselor, dar mai ales să nu constate dacă există sau nu  un virus în sine care să provoace decese, autoritățile nu pot da un răspuns clar nici în ceea ce privește originea dar nici combaterea virusului, deși vorbim despre vaccinuri și tratamente miraculoase.

La noi, mai mult decât în orice altă parte, guvernul a decis să țină totul sub un preș plin de viruși, eliminând orice încercare de independență. Dacă se auzea pe undeva de un tratament sau soluții „salvatoare” imediat intra în funcțiune Campania de denigrare, birocrația, și totul rămânea închis într-un balon care dispărea luat de vânt. Toate măsurile luate de guvern s-au limitat la restricții, limitări, interziceri, amenzi. Ni s-a interzis să vorbim sau comentăm despre virus, să încercăm alte medicamente decât cele prescrise în „protocoale” dictate de reprezentanții marilor companii farmaceutice, să ieșim din casă între anumite ore, să ne vizităm rudele, să ne îngrijim bolnavii, să avem alte boli. Spitalele au fost toate transformate în spitale ”suport-covid” și astfel erau ținute goale în timp ce oamenii mureau de inimă, diabet, ficat, plămâni, cancer, boli cronice. Mare minune virusul ăsta, a eradicat în doar un an, toate bolile în Românie. S-ar putea spune că e o bincuvântare.  Tușești sau strănuți, ai Covid. Transpiri, ai Covid. Te doare capul, ai Covid. Obosești când urci patru etaje cu plasele în mână, ai Covid.

Mor oamenii în casă și la porțile spitalelor de boli „casnice” dar pentru menținerea stării de teamă, pentru controlul mulțimii trebuie raportat că au murit de Covid. O bătrână e internată pentru afecțiuni cardiace. La internare este testată și este găsită „negativ” la Covid, așa că se internează. A doua zi familia e anunțată că bătrâna are Covid, ca e intubată, că nu mai poate vorbi, I se ia aparatul auditiv și telefonul, iar familiei I se recomandă să stea în carantină deși nu fusese depistată pozitiv. De ce? Așa spune „protocolul”, cei bătrâni trebuie să moară de Covid, indiferent ce boli au. Unde ești I.P.U.? Nu atunci, „Acum ne-au condamnat pe toți la moarte!”.

Au apărut vaccinurile. Mai întâi unul, al marii companii „Pfizer”, apoi „Modena”, apoi „Astra Zeneca”. Nu comentez eficacitatea vaccinurilor, nu sunt „mecanic”. Voi aduce în discuție politica statului român față de aceste produse și interesele urmărite. Bineînțeles, fiind vorba de de o firmă aparținând teutonului Karl Christian Friedrich, România nu putea să nu spună ”Jawohl”  și a sărit cu contracte aducătoare de profit firmei care însă mai avusese oarece probleme cu medicamentele sale prin Africa, unde muriseră oamenii pe capete, dar totul a fost acoperit cu bani. De data asta, pentru a se asigura că nu va mai păți ce a pățit în Africa, „Pfizer”, (și după ea și „Modena”), a introdus în contractele de furnizare a vaccinului, clauze care o exonerează de orice răspundere privind efectele vaccinului. Adică, „Noi vi-l dăm că ni-l cereți, dar dacă nu are efecte sau are reacții adverse și vă mor oamenii, noi nu răspundem, răspunderea e a voastră !”. Cam așa spune contractul, iar ”statele” au semnat, pentru că interesul nu era să își vindece cetățenii, ci să mimeze grija față de ei, pentru imagine și, mai ales să ia comisioanele pentru contracte, și nu e vorba de câțiva firfirei acolo, ci de milioane de euro.

Cu „Astra Zeneka”, problema e de-a dreptul incalificabilă.  Când a apărut, multe state s-au repezit, pentru că era un vaccin clasic, nu unul cu un mesaj necunoscut. La început a fost O.K., multe state l-au preluat și recomandat tuturor cetățenilor. Doar la noi, guvernul a decis că nu se pot vaccina decât cei până în 55 de ani. De ce? Uite așa, pentru că cererea era prea mare, guvernul nu putea să asigure necesarul, iar important era să aibă un plan „sustenabil” pe care să îl respecte. Deci, planul era să vaccinăm nu cât și e necesar, ci cât „ne putem permite”.

Guvernul român a lucrat „ca la carte”, ca pe vremuri. Planurile cincinale nu se făceau în funcție de necesar ci de „posibilități”. Se producea cât trebuia, nu cât era nevoie. Și cu planul de vaccinare e la fel. Guvernul nu a stabilit strategia de vaccinare în funcție de numărul de cazuri sau incidența cazurilor, ci în funcție de posibilitățile de achiziție a vaccinurilor, în așa fel încât să poată raporta că „este în plan” deci să aibă rezultate pozitive. Astfel, nu se urmărește vindecarea sau salvarea cetățenilor, ci „imaginea”.

Deci, când „Astra Zeneka” era „în floare”,  România îl distribuia cu parcimonie. Când au început să apară primele reacții adverse  iar unele state au oprit vaccinarea cu Astra Zeneka, guvernul, brusc a dat ordin să se vaccineze și cei peste 65 de ani, fiindu-i teamă că va rămâne cu vaccinurile plătite și nefolosite dar și cu planul de vaccinare neîndeplinit. Păi așa se urmărește binele cetățeanului? Apoi, când problema cu „Astra Zeneka” s-a agravat și cele mai multe țări europene au blocat vaccinarea, la noi „se suspendă”, dar pe posturi tv pro-guvern  apar „medici”, cvasi-necunoscuți de altfel, din cei care primesc sporul Covid și le e teamă că îl pierd, care ne spun că trebuie să continuăm campania de vaccinare și că – vezi Doamne – nu există studii privind legătura dintre vaccin și efectele de după vaccinare.

Este incredibil că un medic, un ins care are ca datorie grija față de viața cetățeanului, pune înaintea grijii față de pacient, date „oficiale”. Cum adică, îți moare omul după vaccinare iar tu spui că vaccinarea trebuie să continue pentru că nu s-a făcut nici un studiu, nu s-a dat nici o lege care să confirme cauza morții? Dacă există riscul ca un singur om să moară după vaccinarea cu „Astra Zeneka”, mie mi s-ar părea normal să oprești pe loc, vaccinarea cu acest vaccin. Dar nu, guvernul României vrea să își urmeze „strategia de vaccinare”.  Strategia de vaccinare sau strategia de omorâte a românilor și de scoaterea de profit financiar de către companiile farmaceutice multinaționale?  Păi la ora asta, ori te vaccinezi cu „Astra Zeneka”, ori cu „Astra-Giurgiu” sau „Astra Vagoane”-Arad, e cam totuna. Ba aș spune că riscurile să te calce un vagon de la „Astra”-Arad sunt mai mici decât să faci febră, scadă pofta de mâncare, să ai dureri de cap, ameţeală, somnolenţă, greaţă, vomitături, diaree, iritaţii, durere şi roşeaţă la locul de injecţie, vânătaie la locul infecţiei, frisoane, febră, hiperhidroza, mâncărime, artralgie, mialgie… Iar astea sunt reacțiile recunoscute și  practiv „inoffensive”, nu mai vorbesc de tromboze. În acest caz, de ce insist guvernul (pe căi ocolite), prin media, prin „medici cumpărați” să continue vaccinarea cu „Astra Zeneka”? Ale cui interese le urmărește? Ale românului? Am mari dubii.

Au apărut medicamente, probate și dovedite prin studiile de care vorbesc doctorii pro-guvern, cum este Ivermectina, adoptată de state cu un sistem medical avansat, care sunt folosite împotriva Covid, dar la noi nu ! Noi avem contract cu „Pfizer” și „Astra Zeneka” și nu ne interesează dacă există posibilități alternative la niște vaccinuri dubioase, noi mergem înainte cu vaccinuri criminale pentru că așa am apucat să spunem că e bine și putem admite că am greșit. Dar spunem că urmărim eradicarea virusului. Oare? Mie îmi face impresia că guvernul a luat toate măsurile posibile pentru îmbogățirea producătorilor de materiale sanitare aparținând firmelor de casă și companiilor farmaceutice „prietene”, și mai puțin pentru sănătatea cetățeanului, și asta pentru că:

– ne mor pacienții în spitale arși, și nu se ia nicio măsură, spitalele nu sunt dotate cu sistem anti-incendii;

– ne sar oamenii pe geam de la etaj, zdrobindu-se de asfalt, pentru că unitățile de pompieri nu sunt dotate cu perne de aer, scări de înălțime, iar pompierii acționează cu încetinitorul;

– ni se interzice mersul pe stradă  fără mască, dar nu sunt interzise fabricarea și vânzarea măștilor atipice, inutile și nici specula;

– se interzic petrecerile în familie, dar mallurile sunt pline;

– ni s-a spus să folosim dezinfectanți, că spălatul pe mâini salvează vieți, iar acum ni se spune că ne spălăm degeaba, că virusul nu se ia de pe materiale;

– ni se spune să purtăm mască pentru că există pericolul să infectăm cu virușii din saliva și nas care ies afară imediat și sar pe cei din jur, dar când e să ți se ia probele pentru virus ți se iau din creieri, căci ți se bagă pe nas o tijă cât prăjina lui Seghei Bubka pe motiv că acolo se ascund virușii;

– suntem puși să ne vaccinăm dar și după vaccinare, deși nu mai poți nici să iei nici să dai viruși, suntem amendați dacă nu purtăm mască;

Cu astfel de măsuri, este clar că nu sănătatea românului este urmărită, ci îndobitocirea lui, controlul și subjugarea sa prin panică, teamă, incertitudine, măsuri extreme, nu sănătatea nației ci punga proprie și a acoliților. Dacă luăm în calcul și îngrijorarea ministrului muncii legată de problema sustenabilității pensiilor, concluzia nu este decât una singură: suntem condamnați la moarte, iar România a încetat să mai fie un stat unitar, este un stat dezbinat.

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*