Iulian Pop (1880-1923) despre „românizarea” comerţului şi industriei în Ardeal

Primul primar român al Clujului, dr. După Marea Unire de la 1918, atenţia generală a oamenilor politici români era îndreptată spre înlăturarea marilor nedreptăţi din perioada dominaţiei ungare din Transilvania. Printre aceste nedreptăţi se număra şi maghiarizarea oraşelor inclusiv prin interzicea accesului românilor la meserii, comerţ, industrie şi, în general, în instituţii şi unităţi economice din oraşe. În Cluj, de exemplu, la Şcoala de ucenici comerciali nu era niciun elev român până la 1918 şi foarte puţini la meserii – aflăm dintr-o scrisoare a primarului Clujului, dr. Iulian Pop, din 1922 (atunci şi directorul Eforiei Căminului de ucenici), către ministrul industriei şi comerţului.

El atrăgea atenţia că pentru dezvoltarea viitoare a României întregite era o prioritate indiscutabilă susţinerea şcolilor de ucenici, unde să aibă acces, în proporţie corespunzătoare, şi românii. El vorbea de necesitatea „românizării” industriei şi comerţului în acest sens, nu în sensul purificării etnice, cum era maghiarizarea din trecut a oraşelor, ci prin accesul şi al românilor la o viaţă prosperă urbană. În 1922 se făceau încă paşi timizi în această direcţie, doar 35 la sută erau români din cei 1000 de elevi ai Şcolii de ucenici, iar reprezentanţii maghiari, încă se situau pe poziţii reacţionare, de păstrare a vechilor privilegii. Dr. Iulian Pop întrevedea, prin dezvoltarea acestei şcoli, ca oraşul Cluj să devină în viitor „un centru pentru industria română”.

După secole de privilegii anti-româneşti, după veacuri de eforturi grele ale românilor transilvăneni de a susţine prin impozite statul, al cărui venit era deturnat aproape exclusiv spre interese străine, iată că prin Marca Unire de la 1918 se deschidea perspectiva libertăţii naţionale şi a democraţiei în sensul modern al cuvântului. La temelia dezvoltării Clujului în această direcţie putem aşeza şi amintita scrisoare a primarului dr. Iulian Pop, din care publicăm câteva fragmente:

„Domnule Ministru!

Ardealul nostru are mari bogăţii. De bogăţiile acestea numai atunci ne putem folosi, dacă avem oameni de încredere, dacă avem o bună industrie (…) Când am preluat administraţia în Cluj, am găsit o şcoală de ucenici cu un trecut d 45 ani, care avea peste 1000 elevi şi am găsit un Cămin cu 50 elevi, dintre care 2 erau români. Preluând şcoala, oraşul Cluj o susţine cu mari greutăţi, fiindcă autorităţile minorităţilor nu ne cam dau mâini de ajutor (…) Am preluat Căminul pentru ucenici şi s-a susţinut în starea lui găsită, cu toţi elevii, care erau primiţi încă de Eforia maghiară. E de însemnat că între ucenici erau foarte puţini români, ba la comerciu nu aveam nici unul. Acum, la Şcoala de ucenici avem circa 1000 de elevi, dintre aceştia 35 la sută români, avem 36 clase, plasate la nouă şcoli (…). De aici se vede că oraşul a făcut tot ce e posibil pentru românizarea industriei. (Consiliul) Di(rigent) ne-a dat 500.000 lei, însă numai interesul [dobânda] îl putem folosi, şi luptăm cu mari greutăţi (…) Pentru aceea, dle Ministru, vă rugăm să interveniţi la locurile competente ca în Cluj, în timpul cel mai scurt, să se înfiinţeze o şcoală industrială profesională pentru ucenici (băieţi, fete). cel puţin pentru 1200 elevi, şi un cămin pentru ucenici cel puţin pentru 150-200 elevi (…). În cazul acesta Clujul ar deveni un centru pentru industria română şi bogăţiile Ardealului le vom putea folosi pentru întărirea României întregite. Noi înşişi, pe noi trebuie să ne ajutăm, de la străini nu avem ce aştepta.

Cluj, la 1 ianuarie 1922.

În numele Eforiei Căminului de ucenici: Primar dr. Iulian Pop, preşedinte. Revizor şcolar indescifrabil, vice preşedinte.

Atenţie la viziunea primului primar român al Clujului: De marile bogăţii ale Ardealului „numai atunci ne putem folosi, dacă avem oameni de încredere, dacă avem o bună industrie” şi că prin şcoli profesionale se vor putea folosi bogăţiile Ardealului întru „întărirea României întregite”. Şi dr. Iulian Pop vorbea de românizarea Clujului, nu de …colonizarea Clujului de către străini.

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*