Efectele pandemiei în demografie şi educaţie

Dezastrul demografic şi educaţional continuă în România, accelerându-se odată cu pandemia de Covid 19. Restricţiile cauzate de pandemie au dus la scăderea natalităţii, creşterea abandonului şcolar, reducerea căsătoriilor şi creşterea numărului de divorţuri. Aceste efecte catastrofale se vor vedea pe termen lung. Aproximativ, populaţia României scade cu 14.000 de persoane anual. Ţara noastră înregistrează cele mai mari modificări demografice din Europa, după Bulgaria. Pe lângă natalitatea şi fertilitatea scăzute, este vorba şi despre o problemă de migraţie. Circa cini milioane de români trăiesc în Occident. Migraţia tinerilor, lipsa banilor, lipsa încrederii în societate şi a stabilităţii sunt principalele cauze care au influenţat natalitatea.

Statistic dacă se menţine situaţia prezentă, populaţia României va scădea cu 30 la sută în câteva decenii. În vreme ce numărul de naşteri este în continuă scădere, numărul deceselor şi al celor care pleacă peste hotare este în creştere. În 2020, totuşi migraţia a scăzut pe fondul închiderii graniţelor. Românii sunt tot mai puţini de la an la an. Natalitatea scăzută este principala cauză a schimbării demografiei. În plină pandemie de COVID-19, în luna aprilie, sporul natural a fost unul negativ în comparaţie cu aceeaşi lună din anul trecut, fiind 12.000 de copii născuţi în aprilie 2020 şi peste 21.800 de persoane care au decedat în aceeaşi lună, arată un comunicat de presă al Institutului Naţional de Statistică (INS). S-au organizat mai puţine căsătorii şi au fost mai puţine divorţuri în aprilie anul acesta faţă de aceeaşi lună din 2019 în contextul în care evenimentele publice şi private au fost suspendate pe perioadă stării de urgenţă, din martie până la jumătatea lunii mai, pentru a reduce din riscul de infectare de la pacienţii fără simptome. Această tendinţă de scădere a naşterilor şi căsătoriilor în corelaţie cu numărul mare de divorţuri datorită alienării şi izolării va duce la o catastrofă demografică. Numărul căsătoriilor înregistrate la oficiile de stare civilă s-a înjumătăţit în primele şase luni ale anului 2020, când au fost consemnate doar 25.500 de astfel de evenimente faţă de aproape 50.000 în primul semestru din 2019, arată datele de la Institutul Naţional de Statistică. În luna iunie 2020, s-a înregistrat puţin peste o treime din numărul căsătoriilor consemnate în aceeaşi lună din anul 2019. Numărul divorţurilor pronunţate prin hotărâri judecătoreşti definitive şi conform Legii nr.202/2010 a fost de 2.355 în luna iunie 2020, cu 1.218 mai multe decât în luna mai 2020.

INS precizează că o preocupare constantă a statisticii oficiale o reprezintă estimarea populaţiei rezidente a României. Se observă că vârsta medie a continuat sa crească, atingând nivelul de 42,1 ani la 1 ianuarie 2019. Remarcăm o accelerare a procesului de îmbătrânire demografică de la an la an, fapt reliefat prin menţinerea constantă a ponderii persoanelor din grupa de vârstă 0-14 ani concomitent cu creşterea ponderii populaţiei vârstnice (de 65 ani şi peste), fenomen evidenţiat prin indicele de îmbătrânire demografică. Acesta a crescut de la 80,6 (la 1 ianuarie 2004) la 118,2 persoane vârstnice la 100 persoane tinere (la 1 ianuarie 2019). Se anticipează că numărul populaţiei rezidente tinere, de vârstă preşcolară şi şcolară, va continua să aibă un trend descendent şi ajunge în anul 2030 la 3,12 milioane persoane, iar în anul 2060 la numai 2,15 milioane persoane comparativ cu 3,53 milioane în prezent (în anul şcolar 2019/2020). În ceea ce priveşte segmentul populaţiei vârstnice (de 65 ani şi peste), până în anul 2030 se anticipează un trend ascendent, estimându-se că populaţia de 65 ani şi peste va ajunge în anul 2030 la 3,75 milioane persoane, urmat de un trend uşor descendent, estimându-se că segmentul populaţiei de 65 ani şi peste va fi în anul 2060 la 3,73 milioane persoane, comparativ cu 3,60 milioane persoane la 1 ianuarie 2019. Din păcate realitatea a început să bată statistica preconizată. Sunt tot mai puţini copii înscrişi la şcoală. Iar măsrurile impuse de pandemie au îndepărtat elevii de şcoală. Potrivit Ministerului Educației 2.918.275 de elevi sunt înscriși în anul școlar 2020-2021. Ministrul Educației a declarat presei în ultima perioadă că 287.000 de elevi nu au acces la internet și 237.000 de elevi nu au dispozitive pentru a participa la școala online. Dacă cifrele sunt cumulative, adică elevii fără dispozitive sunt diferiți de cei fără internet, atunci un cuantum de 524.000 de elevi nu au început luni cursurile online, fiind fără acces la educația de acest tip.

Populaţia rezidentă a României este proiectată să scadă, în varianta de bază, de la 19,5 milioane de locuitori, cât era în anul 2018, până 13,7 milioane de locuitori în anul 2060. Potrivit proiecţiei, scăderea între 2018 şi 2060 ar fi de circa 5,8 milioane de locuitori. În câţiva ani comunităţi locale întregi nu vor mai avea clasele pregătitoare şi chiar primare. Asistăm la un dezastru demografic şi economic despre care politicienii nu vorbesc şi nu i-au măsuri. Se speră ca prin politica de imigrare să se acopere doar forţa de muncă lipsă. Pe lângă criza economică acută, dezastrul demografic, abandonul şcolar şi lipsa accesului elevilor la şcoala tradiţională este de fapt principala problemă reală a României despre care guvernele şi politicienii evită să vorbească sau să identifice soluţii. Deschiderea şcolilor, revenirea la viaţa normală după pandemie, prin deschiderea sezonului de nunţi şi botezuri, realizarea unui pachet de legi pentru sprijinirea natalităţii şi familiei, ar da o gură de oxigen demografiei româneşti. În câţiva zeci de an, dacă se menţine ritmul acesta accelerat de scădere a calităţii vieţii pe toate planurile şi menţinerea restricţiilor punitive, din punct demografic România va dispărea la propriu de pe harta Europei, a naţiunilor şi a educaţiei.

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*