Cade vesmântul, se vede o altă lume…
Cana cu păduchi
Lingura cu mătreață
Tocătorul de pureci
Dispozitivul de ceață
Pomana electorală
Friptura cu viermi…
Furculița cu mâzgă
Lingura cu gaură
Lovituri sub centură
În plină criză financiară.
Ne dezicem de noi
Prostituție financiară
Furt calificat
Respectul de sine
O floare în furtună
Măcelării în putrefacție
Omul deschide
Poporul înfometat
Copiii cad în gură
Înfometați părinții
Strigă infernul să vină
E singura lumina
Să crape totul
Și ale bogaților cratițe
Veșmântul însângerat
papa și patriarhul
Au uitat Divinul
Regii cad în haznale
Focul fierbe încet
E singura știre
Să vină cutremurul
În noaptea cea senină
Să reducem foamea
În boala cea sinistră
Doamna cu coasa
Rânjește a boală.
În plină zi
Cade o lume
Cade veșmântul
Se vede o altă lume!
Și bogații plâng
Și bogații plâng, plângându-și soarta
Că nu au totul, că le lipsește ceva…
Oare, să nu-ți vină să râzi
Când lumea e atât de materialistă?…
.
Și plângeau bogații de ce dramă trăiesc
Că toți îi vânează pentru ai lor bani…
Oare, să nu-ți vină să râzi
Când lumea e atât de pragmatică?
.
Și își plângeau de milă bogații
Că nu au prieteni; dar cine oare are?
Oare să nu-ți vină să râzi
Când lumea e atât de însingurată?
.
Și, vai, ce mai plângeau bogații
Că le lipsește iubirea adevărată și necondiționată…
Oare, să nu-ți vină să râzi?
Când lumea e atât de superficială?
.
Și plângeau bogații că se simt singuri
Că nu au alții empatie pentru ei
Oare, să nu-ți vină să râzi
Când lumea e atât de insipidă?
Lasă un răspuns