Înainte de a concepe o nouă reformă a învățământului din țară, e corect de răspuns la întrebarea: care este bilanțul reformei precedente? Care sunt realizările valoroase și care sunt eșecurile? Cine să răspundă? Opinia publică, o comisie națională independentă de presiunea și banii guvernanților. Dacă după precedenta reformă a învățământului ar fi rămas suficiente schimbări lăudaile, care ar merita păstrarea pentru prezent și viitor, nu era nevoie de o nouă reformă.
Cum se știe, precedenta reformă a învățământului din Moldova de Est a fost zămislită în afara țării. Părinții programului (pogromului) — de etnie necunoscută. Cunoaștem cine ne-a impus acea reformă (Banca Mondială) și cine din diriguitori a promovat-o.
Unele țări s-au opus și au refuzat să implanteze plodul banco-mondialist în sfânta sfintelor- școala națională. Guvernanții noștri nu s-au opus. Explicația: banii.
La începutul anului 1995, miliardarul-afacerist Soros a pus guvernanților noștri prima momeală cunoscută publicului — 2.450.000 de dolari. Cine și cât a luat — istoria tace.
La sfâritul anului 1996, ziarele de la noi scriau că reformării învățământului moldovenesc vor fi alocate 20 de milioane de dolari (85% de la Banca Mondială, 15 la sută din bugetul statului). Termenul de rambursare, cu diferite dobânzi – 20 de ani. O afacere cu dublu profit: financiar și de deviere a învățământului de la scopuri naționale.
Mai târziu, pe 29 iulie 1997, presa relata despre întâlnirea ministrului învățământului, P. Gaugaș cu reprezentantul Băncii Mondiale, Thomas Blinkhorn. Ei au discutat, precum semnala presa,”Proiectul Băncii Mondiale de reformare a învățământului preuniversutar din Republica Moldova”.
„Reforma curriculară” propriu-zisă a avut repere oficiale anii 1998-2003. Nu am găsit nici o dare de seamă despre utilizarea milioanelor de dolari. Un istoric al epocii a numit reforma-afacere cu dublu profit „Afacerea Curriculum”.
Iată și anul de scadență a împrumutului de la Banca Mondială pentru „Afacerea Curriculum”. Pe bancheri îi mănânca palma pentru o nouă afacere. Cu implicarea afaceristului-politician penal moldovean, V.Filat, globalizatorii au delegat încoace o persoană-emanație banco-mondialistă, care va gestiona noua reformă, dar cu vechiul profit dublu.
Guvernanții noștri, sensibili, sunt pregătiți pentru asimilarea individuală a noului hap.
Ce va avea poporul din noua afacere a reformării învățământului? Unele beneficii în chestii secundare și pierderi serioase în chestii de primă importanță. Precum avertiza cândva scriitorul M. Twain, în articolul „Omului care umblă prin întuneric”, poporul va plăti „cu lacrimi și cu sânge, cu pământul și libertatea sa”. M.Twain scria despre fenomenul „Civilizației destinate pentru export”.
Promotorii Civilizației destinate pentru export nu admit acceptarea de către țara-recipient a propriului ideal național și educațional.
Elaborarea idealului național și educațional de către „cohorta cercetătorilor din domeniul pedagogiei”, ca proces, nu este prea dificilă. Avem deja un astfel de ideal pro-național: etnocentrismul economic-civic românesc. Materialele conținând concepția etnocentrismului au fost publicate în „Făclia” și într-o broșură. Însă căpeteniile actualei reforme nu vor să-l pună în discuție.
Rămâne de văzut dacă opinia publică din Moldova de Est va reuși să afirme idealul nostru național în reforma învățământului. Ori iarăși vom înghiți gălușca intereselor străine.
Lasă un răspuns