În cursul lunii martie 2020, un fragment arhitectural din piatră care făcea parte dintr-un templu roman vechi de peste 2.000 de ani a fost găsit pe strada Regele Ferdinand de lângă Magazinul Central din municipiul Cluj-Napoca. Paul Cheptea, profesor la Univeritatea de Artă şi Design din Cluj-Napoca, fondator al Asociaţiei de reconstituire istorică „Terra Dacica Aeterna”, a declarat: „Pare să fie vorba de un fragment arhitectural antic roman de dimensiuni mari descoperit întâmplător în sol de către muncitorii care lucrează la modernizarea stradală de lângă magazinul Central. Probabil e vorba de o piesă dintr-un templu roman sau, oricum, dintr-o construcţie de mari dimensiuni, clădire publică, situată pe lângă porta dinspre nord de ieşire din oraşul roman”.
Prima atestare documentară a unei așezări pe teritoriul de astăzi al Clujului a fost făcută de geograful grec Claudius Ptolemeu, care a menționat aici una dintre cele mai însemnate localități din Dacia, cu numele Napuca. Cea dintâi atestare a Napocii romane datează din perioada imediat următoare războaielor de cucerire a Daciei, din anii 107–108, și constă dintr-o bornă militară, descoperită la Aiton, rezultată de la construcția unui drum strategic imperial. Fondată pe malul drept al râului Samus, Napoca era la început un simplu vicus. Ea devine așezare urbană (civitas) în timpul împăratului Hadrian, în anul 124 d.Hr., sub numele de Municipium Aelium Hadrianum Napoca, atestat în inscripții. Ajunsă capitală a provinciei, Napoca este ridicată apoi la rangul de colonia, fiind denumită Colonia Aurelia Napoca, privilegiu acordat de Marc Aureliu sau de Commodus.
Orașul se bucura de „ius Italicum”, care prevedea diferite facilități fiscale pentru cetățenii săi. Există numeroase dovezi arheologice ale continuității romane la Napoca. După retragerea administrației romane din Dacia, în anul 271 d.Hr., viața urbană odinioară înfloritoare avea să înceteze. Clujul este atestat documentar pentru prima dată din anul 1213, sub denumirea Castrum Clus.
În aceeași serie de descoperiri arheologice importante putem menționa și scoaterea la lumină, în urmă cu câteva luni, în cadrul unor lucrări de reabilitare a unei străzi din municipiu, a unei porți de intrare a oraşului medieval. Este vorba despre prima poartă de intrare descoperită până acum. Zidul este din piatră şi va fi conservat. De asemenea, muncitorii care efectuează lucrările de modernizare a străzii Regele Ferdinand au dezgropat, în noiembrie 2019, ruine ale unor construcții vechi de peste 300 de ani. Este vorba despre ruinele unui zid și o pivniță, descoperite la intersecția străzilor Regele Ferdinand și 21 Decembrie 1989.
Actuala descoperire susține importanța așezării romane existente aici acum mai bine de 2000 de ani, într-un oraș cu clădirile sale simbol, cu templele sale… (George. V Grigore)
Lasă un răspuns