Un mormânt al unui războinic scitic, îngropat cu o sabie de fier având teaca placată cu foiță de aur, a fost excavat în cimitirul din Muntele Mamai, lângă satul Velyka Znamyanka din Oblastul Zaporizhia, în centrul Ucrainei. Arheologii care explorau un tumul mic au dezgropat un șanț cu oase de animale și fragmente de amfore din lut, precum și cu jertfe funerare specifice civilizației scitice. Apoi au dezgropat două morminte care erau în interiorul movilei: unul central mare și unul mai mic, la margine.
Înmormântarea centrală a fost prădată în antichitate, dispărând astfel inventarul funerar, iar arheologii recuperând doar un capăt de săgeată și unele fragmente osoase. Rămășițele osoase sugerează că ocupantul acestui mormânt era un bărbat în vârstă. Mormântul însoțitorului acestuia conținea rămășițele scheletice ale unui tânăr de aproximativ 18-20 de ani. El a fost îngropat cu un inventar funerar bogat, respectiv cu o mare amforă din lut cenușie, cu accesorii de la un căpăstru de cal, un topor din fier pentru lupte, săgeți din bronz și os și un pumnal scitic (o sabie scurtă), cu teaca placată cu aur, mânerul având ornamentații în formă de frunze și o protecție de mâner cu detalii granulate.
Apariția frunzelor în decorațiunea de aur face trimitere la simbolismul frunzelor – vieți, filosofie geto-daco-tracă a nemuririi. Precum frunzele unui pom, oamenii mor (precum cad frunzele toamna) și revin la viață în alte „frunze – vieți” (a.s.v. sărbătoarea „frunzelor” de primăvară – Sf. Gheorghe și frunzarul de fag). De aceea de multe ori în central localității se afla un mare arbore ocrotit de comunitate, de aceea apare ideea de arbore genealogic spre a decripta „rădăcinile” unui neam, al unei familii. De aceea coroanele regilor erau realizate din frunze de aur, iar sportivii primeau coroane din frunze de laur (dafin). Eu văd pe ornamentație și simbolul repetitiv al dinților de lup (în trei cercuri), specific anumitor luptători. Tânărul războinic a fost înmormântat împreună cu armele sale, dar și cu unele elemente ornamentale. Echipa de arheologi a găsit alături de arme și mărgele din pastă de sticlă, un colier din dinți de cerb, un cercel de aur și un pandantiv din aur cu încrustații.
Terenurile sfinte de înmormântare din Muntele Mamai, cel mai mare cimitir din regiune și unul dintre cele mai mari din Europa, au fost cercetate timp de 32 de ani, printr-o operațiune arheologică de salvare pe termen lung destinată recuperării a cât mai mult material arheologic înainte ca situl să fie distrus de eroziunea cauzată de lacul de acumulare creat prin construcția barajului de la Kakhovka, pe râul Nipru. Deja un sfert de milă de țărm a ajuns în lac în doar trei decenii, așa că arheologii luptă împotriva timpului. Artefacte și rămășițe care datează încă din epoca neolitică și până în evul mediu au fost descoperite în această vastă necropolă. Din cele 700 de morminte cercetate până acum, aproximativ 400 sunt antice și aparțin unor sciți. Artefactele din mormântul studiat de acestă dată datează din secolul al VI-lea î.Hr. Celelalte morminte scitice care au fost săpate acolo sunt cu cel puțin două secole mai vechi. Sciții nu stăteau într-un singur loc, ci se aflau permanent pe drumuri, în mișcare. Trăiau în căruțe și umblau mai mult călare. Erau violenți și sălbatici, trăind mai mult din jafuri. Obiectele descoperite cu ocazia acestor săpături arheologice au fost curățate și vor fi conservate, iar apoi expuse la Muzeul de Istorie din localitatea Kamianets – Dneprovsky (surse: stiinta-pentru-toti.blogspot.com; facebook.com / hartacomorii; wikipedia.org).
Simbolurile acestea scitice descoperite pe obiectele depuse ca ofrandă în mormânt denotă o sursă comună de informații cu geto-daco-tracii, o aceeași filosofie asupra vieții și a morții, sau cel puțin una asemănătoare, preluată… (G.V.G.)
Lasă un răspuns