Pe când un monument dedicat grupului de partizani „Teodor Şuşman”?

Grupul de partizani „Teodor Şuşman” a reprezentat unul dintre cele mai importante repere ale rezistenţei anticomuniste româneşti din anii 1950. Denumirea grupului a fost dată de familia Şuşman din Răchiţele, care a avut un rol determinant pe tot parcursul evenimentelor desfăşurate în zona Munţilor Vlădeasa din Apuseni, în perioada 1948 -1958. Teodor Şuşman a fost primar liberal în interbelic şi un om harnic. O familie întreagă – Şuşmanii – s-a opus cu preţul vieţii instaurării comunismului în ţara noastră. Ei au luptat cu arma în mână pentru libertatea românilor.

La începutul anilor 90 s-a realizat un film excelent, „Undeva în Est”, în regia lui Nicolae Mărgineanu, în care eroul Călin Nemeş a jucat un personaj din rândul partizanilor. De aceea, iniţiativa de comerorare a partizanilor comunişti chiar la locul îngropăciunii eroului Teodor Şuşman de către Clubul Monarhiştilor Clujeni este de salutat. Peste 100 de oameni au urcat, sâmbătă, 1 februarie, în jurul amiezii, pe scările săpate în munte cu câteva zile înainte pentru a ajunge la slujbă de pomenire a luptătorilor anticomunişti din Grupul Şuşman. Au venit oameni din judeţele Cluj, Alba, Bihor şi Sălaj, rude ale unor foşti eroi din Grupul Şuşman, dar şi preoţi, istorici şi foşti deţinuţi politici. Printre cei prezenţi s-au numărat Octav Bjoza (Preşedintele Asociaţiei Foştilor Deţinuţi Politici din România -AFDPR), Leontin Iuhas, fiul doinei Cornea, Arheologul Gheroghe Petrov (cel care în 2014 a coordonat echipa Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc -IICCMER, care a descoperit şi deshumat rămăşiţele pământeşti ale lui Toader şi Avisalon Şuşman), preotul Cristian Borz (cel care a lansat campania de strângere de fonduri pentru reabilitarea casei lui Iuliu Maniu din Bădăcin). ”A fost o zi în care am incercat sa redescoperim și să intelegem sensul curajului, al eroismului, al libertății, al rememorării” a declarat unul dintre organizatori, istoricul clujean Cornel Jurju.

Călin Roșu, organizator al manifestării, din partea Asociaţiei Clubul Monarhiştilor Clujeni, a declarat, că jertfa eroilor anticomuniști pentru libertate trebuie cunoscută generaţiilor românilor de astăzi. „Am organizat o slujbă de pomenire a luptătorilor anticomunişti din Grupul Şuşman în comuna Mărgău, la mormântul lui Teodor Şuşman. Au participat peste 100 de persoane din județele Cluj, Alba, Bihor și Sălaj, și multe rude ale unor foști eroi din Grupul Șușman, printre care și un nepot al lui Teodor Șușman, dar și preoți, istorici și foști deținuți politici. Au fost depuse coroane de flori și au fost ținute discursuri despre activitatea Grupului Șușman. Credem că jertfa lor pentru libertate nu trebuie să ne lase indiferenţi și nu vrem să se risipească în uitare, ci trebuie cunoscută generaţiilor românilor de astăzi”, a spus Roșu. Preşedintele Asociaţiei Foştilor Deţinuţi Politici din România (AFDPR), Octav Bjoza, a spus, la rândul său că un astfel de parastas a fost necesar pentru a nu se pierde memoria eroilor din Grupul Șușman. „Atâta timp cât, în patrie, eroii nu vor fi cinstiți, patria se va îndrepta într-o direcție greșită. Grupul Șușman a fost foarte important pentru mișcarea anticomunistă din anii 1950, cum au fost și altele. Toate aceste grupuri au avut o mare importanță pentru că au demonstrat unei lumi întregi că în această țară nu toți am fost niște lași și niște lingăi ai PCR. Au existat bărbați și femei care, atunci când a fost vorba de salvarea demnității acestui neam, nici chiar jertfa supremă nu li s-a părut a fi prea mult”, a mai spus Bjoza.

Organizatorii manifestării au subliniat că în 2 februarie 1958 doi tineri frați, Teodor şi Avisalon Şuşman, mureau cu arma în mână, într-o şură din cătunul clujean Tranişu, asediată şi apoi incendiată de trupele Securităţii. Lupta lor este exemplul de jertfă şi moralitate pentru tinerii de astăzi.Pe 15 decembrie 1951, a avut loc o primă victorie importantă în lupta cu partizanii. În dimineaţa acelei zile, Teodor Şuşman se afla adăpostit în şura lui Teodor Moldovan din Răchiţele, situată pe locul numit Dealul Suliţa. Istoricul Gheorghe Petrov spune „pe la ora 8, proprietarul s-a prezentat la Postul de Miliţie din Răchiţele, unde a reclamat faptul că s-a dus să dea de mâncare la oi şi văzând că uşa şurii era legată pe dinăuntru s-a uitat printr-o crăpătură şi a văzut că înăuntru este cineva care doarme cu o armă lângă el”. Şura a fost înconjurată şi asupra ei a fost executat un puternic foc cu armament de infanterie. Înăuntru a fost găsit cadavrul lui Teodor Şuşman senior. Cadavrul a fost îngropat într-o râpă. Locul mormântului nu a fost niciodată marcat cu o cruce.

În 22-24 iunie 2010, la solicitarea urmașilor, Centrul de Investigare a Crimelor Comunismului din România l-a exhumat pe Teodor Șușman la Răchiţele. Cu această ocazie au fost identificate șase gloanțe (unul în zona craniului și alte cinci în zona corpului) ceea ce contrazice versiunea sinuciderii. Din păcate fraţii Şuşman nu au fost găsiţi până astăzi. În data de 2 februarie 1958, fraţii Teodor şi Avisalon Şuşman, fiii fostului primar din Răchiţele, au fost depistaţi şi blocaţi într-o şură din satul Traniş, unde au fost asediaţi. Aceştia au luptat şi căzut vitejeşte. Pentru că nu au reuşit să îi înfrângă, securiştii au dat foc şurii. În urma autopsiei, medicul Securităţii a stabilit că „bandiţii au ars de vii”. Eroul Teodor Şuşman, descoperit de cercetătorii Ghiţă Petrov şi Marius Oprea în 2011, este îngropat la Doda Pilii şi aşteaptă să i se alăture trupurile negăsite încă ale feciorilor săi. De aceea, această comemorare organizată de monarhiştii clujeni a fost extrem de semnificativă şi cu valoare de simbol. A adus în atenţia opiniei publice eroismul luptei anticomuniste a partizanilor din Munţii Apuseni, care colaborau şi cu grupările Capotă-Dejeu pentru libertatea ţării de sub ocupaţia sovietică. Astfel de manifestări ar trebui organizate şi de către municipalităţile locale şi judeţene, să asiste autorităţile statului ca un semn de recunoaştere a esenţei şi mesajului luptei partizanilor anticomunişti din anii 1950 pentru libertate. Se impune cu necesitate ca saga luptei partizanilor anticomunişti să fie predată în şcoli şi universităţi, iar la Răchiţele să se ridice o statuie a lui Teodor Şuşman de către Primăria locală, precum şi un monument al rezistenţi anticomuniste din munţi cu fonduri de la bugetul de stat. Grupul Şusman sunt o lecţie de demnitate a poporului român puţin cunoscută de tinerii de azi. Eroii nu mor niciodată!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*