În colecțiile Muzeul Naţional al Unirii din Alba Iulia se află un artifact deosebit. Este vorba despre un ataş de vas (decorațiune), lucrat în bronz, descoperit pe raza cetății Piatra Craivii, anticul Apoulon dacic (nume provenind de la zeul Apollo, posibil), centru de putere al dacilor apuli. Locul a fost menţionat în lucrarea Geographia a lui Claudius Ptolemeu, din sec. II d.Hr., şi într-un poem anonim dedicat soţiei lui Octavianus Augustus, „Consolatio ad Liviam” („Mângâiere Liviei”).
Această piesă, deosebită prin factura sa artistică, o înfăţişează pe Gorgona Medusa, una dintre cele trei surori gorgone. În mitologia greacă Medusa (în traducere „gardian”, sau „protectoare”) a fost o ființă mitologică, descrisă ca fiind o femeie hidoasă, ce are șerpi în loc de păr. Totodată, aspectul ei monstruos este însoțit de abilitatea de a pietrifica pe oricine o privește direct în ochi. Majoritatea surselor o descriu ca fiind fiica lui Phorcys (Forcus) și Ceto, cu toate că autorul Hyginus (Fabulae Preface) consideră că Medusa este fiica lui Gorgon și Ceto. Medusa a fost ucisă de eroul Perseus cu ajutorul Atenei și al lui Hermes. Acesta a ucis-o tăindu-i capul, iar abilitățile de pietrificare ale acestuia s-au conservat până în momentul când a fost înmânat Atenei, care l-a întipărit pe egida ei, purtată drept platoșă. Din corpul neînsuflețit al Medusei au răsărit gigantul Chrysaor și calul înaripat Pegas, rezultați în urma unirii sale cu Poseidon.
În Antichitatea clasică, imaginea Medusei a fost folosită ca și dispozitiv apotropaic sau de înlăturare a spiritelor rele, cunoscut sub numele de Gorgoneion. Posibil acesta era și rostul său, ca ornament pe un vas decorativ. Este o piesă de import, provenită din Peninsula Italică, care este datată pentru perioada cuprinsă între sec. I î.Hr. – I d.Hr.. Pentru valoarea sa deosebită, piesa descrisă mai sus a fost propusă spre a fi exponatul lunii iunie, la Muzeul Naţional al Unirii din Alba Iulia, în cadrul evenimentului organizat de Consiliul Județean Alba și instituția muzeală susnumită, marţi, pe 4 iunie 2019. Povestea descoperirii și semnificației exponatului a fost spusă în cadrul vernisajului de către arheologul muzeului albaiulian dr. Radu Ota (surse: abnews.ro; mnuai.ro; realitateadealba.net; alba7.ro). (G.V.G.)
Lasă un răspuns