Cetatea Ciacova (jud. Timiș) sau „Chaak, cetatea uitată”

Din fosta Cetate Ciacova, ridicată undeva la final de secol XIV și numită în vechime Chaak, se păstrează în present doar turnul-donjon, monument arhitectonic și istoric unicat în județul Timiș. În preajma acesteia, în vremuri de demult, militarii și oamenii de seamă ai timpului își apărau prin duel, onoarea rănită. Cetatea Ciacova a fost ridicată lângă o veche albie a râului Timiş. Unele sectoare din şanţurile ei de apărare par să existe şi astăzi, ghicindu-li-se conturul în relieful local. S-a conservat foarte bine turnul-donjon, cu bază rectangulară (9,80 x 10,50 m), care are o înălţime de 23,70 m. La primul nivel, grosimea zidă­riei este de 2,70 m, retrăgându-se apoi până la 1,80 m, la ultimul etaj.

Colţurile sunt sprijinite de contraforturi perpendiculare pe laturi, ridicate până la nivelul celui de-al doilea etaj, de unde au aspect de lesene („lesene” – numită și o bandă pilastră – este un termen arhitectural pentru un stâlp vertical îngust, cu relief redus, aflat într-un zid. Se aseamănă cu un pilastru, dar nu are o bază sau capitel). Interiorul a fost structurat pe patru nivele, din care doar parterul a fost boltit. Pe latura de sud-est, o nişă închisă semicircular conduce către o scară în spirală, din grosimea pereţilor. O altă scară, cu pornirea aflată tot la parter, făcea legătura cu un subsol, astăzi năruit. Alte deschideri sunt prezente pe laturile turnului, în forma unor fante-ambrazuri, cu închideri semicirculare sau drepte. Coronamentul se compune dintr-un şir de creneluri şi merloane. Materialul de construcţie a fost exclusiv cărămida, aşezată în asize despărţite de paturi groase de 1-2 cm de mortar, de foarte bună calitate. Turnul a stat alături, în faza medi­evală de funcţionare, cu alte componente rămase necunoscute (incintă, construcţii in­terioare, etc.). Perimetrul incintei a fost distrus undeva la anul 1701. Acum turnul este folosit ca bazin de apă pentru ştrandul local. Unele săpături arheologice efectuate în jurul turnului ar putea stabili aria exactă a incintei de fortificație și ar putea elucida multe din secretele celui mai vechi monument de arhitectură militară din Banat. Cercetările arheologice efectuate în anul 2000 sunt încă nepublicate și măresc și mai mult taina (Al. Rădulescu, R. Pinca). Cetate regală Ciacova a cărei primă menţionare este prilejuită de donaţia ei către fraţii Nicolae şi Gheorghe Zsidói (probabil la anul 1394). După o încercare de reluare, prin schimb, stabi­lită în intervalul 1395-1401, cetatea va reveni aceleiaşi familii, care îşi va forma noul nume de nobilitate (Csáki) de aici  (Engel P., Archontológia. I, p. 291). În perioada 1551-1697, cetatea intră în stăpânirea turcilor, care o transformă într-o fortăreață.

Avem imaginea unui monument de arhitectură echilibrat, ridicat și amenajat atât în scopuri de apărare, cât și pentru locuire. Ca structură el se aseamănă cu donjonul din Cheresig, cu donjonul seniorial din cetatea țărănească de la Câlnic, cu donjonul de al Vârșeț etc. Toate aceste monumente datează din a doua jumătate a secolului al XIII-lea și începutul secolului al XIV-lea și se găsesc la confluența dintre stilul romanic și cel gotic. Elementele romanice sunt următoarele: arcurile semicirculare ale ferestrelor, evazarea ferestrelor spre interior, bolta cilindrică a parterului, apoi aspectul general de donjon feudal, asemănător cu cel de la Cheresig, de lângă Oradea, construit tot din cărămidă, dar de plan hexagonal. Comparativ cu donjonul de la Cheresig, cel de la Ciacova apare ceva mai evoluat prezentând și contraforturi cu retragere, element arhitectonic propriu stilului gotic având numeroase analogii în Ungaria și Transilvania”, aflăm de pe portalul „turismtimis.ro”…

Marii magnați maghiari și-au ridicat puternice fortificații pe domeniile lor, îndreptate atât împotriva unui atac extern, având de acum și experiența invaziei tătare, cât și împotriva țărănimii românești asuprite. Fortificația de la Ciacova a fost asediată și cucerită de turci în septembrie 1551. „Fortificația de la Ciacova este cucerită prin asalt la 18 septembrie 1551, iar în anul următor întreg Banatul Timișoarei este transformat în pașalâc turcesc. În cadrul acestuia, Ciacova, împreună cu teritoriile din jur, forma unul din sangiacuri, condus de sangiac-bei, ce-și avea instalată la Ciacova o garnizoană cu nucleul în vechea fortificație. Pacea de la Carlovitz din 1699, încheiată în favoarea austriecilor învingători, prevedea pentru turci distrugerea tuturor fortificațiilor din Banat. În 1701 a fost distrusă și fortificația de la Ciacova, cu excepția turnului”, mai scrie „turismtimis.ro.” După alungarea turcilor din Banat, în urma războiului austro-turc din 1716-1718, turnul din Ciacova a ieșit din sfera de preocupări a armatei austriece menținându-se în forma sa inițială, cu micile transformări din timpul ocupației turcești. În anii 1962-1963 au fost întreprinse lucrări de consolidare la turn. S-au refăcut crenelurile și acoperișul platformei de apărare, se plachează toate părțile rupte din fațade cu cărămidă comandată special, asemănătoare cu cea originală. Restauratorii nu au intervenit cu nimic în structura vechiului monument, mulțumindu-se doar cu lucrările de consolidare.

Este posibil ca denumirea să vină de la românescul „cioacă” (cioácă, cioáce, s.f. (pop.) 1. deal, înălțime, vârf de deal. 2. cârlig care ține un obiect de altul (ceochie); scoabă, clobanț, cârlionț. 3. capătul lemnului vertical al ferăstrăului. 4. (reg.) târnăcop, cazma, crampăn, gheunoaie, chirlopan, țarsiță. 5. unealtă de tăiat și de scobit; ciuc, ticlu, pupăză, dihoroi, scobitor, sâlmoc. 6. lingură de lemn de băut apă; polonic, căuș, cauc, cupă, hârgaie, cofă. 7. trunchiul unui arbore scos cu rădăcinile din pământ. 8. cioară neagră de clopotniță. 9. unealtă de dogărie cu care se împing cercurile la locul lor. 9. Butaș de viță-de-vie (cioacă, ceoace). 10 glume „nesărate” (cioace)). Și, pentru cei îndrăgostiți de mister, trebuie să spunem că, undeva pe la sfârșitul anilor 70 ai secolului trecut, turnul-donjon de la Ciacova a fost scena unei romantice povești cu… fantome. Acestea apăreau aici și… dar mai bine să păstrăm misterul și să vă invităm spre a vizita personal Turnul (Cula) de la Ciacova din Timiș. (G.V.G.)

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*