Profesoara de coregrafie Liliana Comana s-a născut în localitatea Pucioasa din județul Dâmbovița. După ce termină studiile gimnaziale și liceul se înscrie la Facultatea de Management Financiar – Contabil. Îndrăgostită încă de mică de magia dansului popular românesc, se înscrie și la Școala Populară de Artă din București și în urma absolvirii cursurilor își ia atestatul de Maestru Coregraf Dans Popular. Pe Liliana Comana o întâlnim încă din perioada 1976 – 1986 ca membră a Ansamblului „Românașul” de la Palatului Copiilor din București.
– Cum v-ați început activitatea ca dansatoare?
– În anul 1976 la Ansamblul folcloric pentru copii „Românașul“, sub directa îndrumare a regretatului maestru coregraf Mihai Dumitrache și a Doamnei Ana Micu. Cu Ansamblul „Românașul” am avut numeroase activități legate de participarea la diverse spectacole, festivaluri naționale și internaționale la care am obținut premii și distincții. În anul 1980, ca membră a acestui ansamblu am reprezentat România la Festivalul Internațional Cultural – Artistic „Copiii lumii doresc pacea“, desfășurat în orașul Ankara – Turcia. Aprecierea de care ne-am bucurat a fost încununată de obținerea locului I. În anul 1982, la același festival, desfășurat de această dată în tabara internațională pentru copii de la Năvodari – România, am obținut locul I pentru evoluția artistică pe care am avut-o. De asemenea, cu ansamblul „Românașul” am efectuat turnee în Yugoslavia, Cuba și Grecia.
Apoi, între 1986-1990 mi-am continuat activitatea ca membră a ansamblului „Doina” al Casei de Cultura a Studenților din București, sub îndrumarea regretatului maestru coregraf Ion Gubernicu, cu care am participat la numeroase evenimente folclorice precum „Festivalul Artei și Creației Studențesti”, ediția a XVIII-a, secția folclor, desfășurat în luna aprilie a anului 1989, în Centrul Universitar Galați. În perioada 31 martie – 02 aprilie 1989, am participat ca membră a trupei de dans modern a Casei de cultură a Studenților – București, la „Festivalul Artei și Creației Studențești”, ediția XVIII-a, secțiunea „Dans modern contemporan și tematic”, unde am obținut locul II.
– La cât de mare era pasiunea pentru dans, au mai existat și alte colaborări cu formații sau ansambluri?
– Tot în această perioadă, am avut multiple colaborării cu Ansamblul folcloric „Rapsodia Română”, și cu Ansamblul „Cununa Carpaților”, unde am lucrat cu marele coregraf Theodor (Puiu) Vasilescu, dar si cu regretatul coregraf Bebe Ionescu. În perioada 1991 – 1998 am fost membră a Ansamblului „Plaiul Românesc” al Casei de cultură „Nicolae Bălcescu” din București, sub îndrumarea maestrului coregraf Nicolae Goga.
– La ce alte turnee ai participat și ai reprezentat România?
– Și cu acest ansamblu (Rapsodia Română), ca și cu celelalte ansambluri, am participat la numeroase spectacole și festivaluri interne și internaționale, la diverse recepții organizate de reprezentanții ambasadelor României la București. În anul 1993 în Grecia, în 1994 în Cipru și în 1995 în Thailanda, ca membră a acestui Ansamblu am reprezentat România, răspunzând invitațiilor ambasadelor românești din aceste țări care au organizat o serie de spectacole intitulate „Săptămâna tradițional românească”. Prin aceste evenimente am dus peste mări și țări arta populară, jocul popular și arta culinară românească.
– Ce amprentă au lăsat toate aceste participări la activități culturale de amploare de peste hotate?
– Toate aceste activități și colaborări de-a lungul anilor mi-au îmbogățit bagajul de cunoștințe și astfel am dobândit multe elemente subtile din arta, jocul și tradițiile noastre populare, dar în același timp, totul nu a fost decât o pregătire temeinică pentru ceea ce aveam să devin peste ani, respectiv coregraful unui iubit și apreciat ansamblu de copii și tineret, Ansamblul „Perinița” din Otopeni.
– Cum a apărut Ansamblul folcloric „Perinița” din Otopeni?
– Începând cu luna iulie a anului 1999, la inițiativa Primăriei orașului Otopeni și a conducerii Centrului Cultural „Ion Manu” – Otopeni, am fost solicitată pentru înființarea unui ansamblu folcloric de tineret și copii, cu vârste cuprinse între 6 și 23 ani, pe care l-am numit „Perinița”. Bucuria a fost fără margini pentru că astfel tot ce am învățat eu de la maeștrii coregrafi cu care am lucrat nu se va pierde și va fi dus mai departe, prin intermediul copiilor. Încă de la început copii au fost încântați de frumusețea și bogăția artei și tradiției populare românești, participând cu drag și pasiune la orele de repetiții și la diferitele spectacole.
– Ce repertoriu de dansuri abordați cu acest ansamblu?
– În cei peste 19 ani de activitate ca și coordonator și coregraf al Ansamblului „Perinița”, în care am pregătit peste 10 generații de dansatori, am creat un vast repertoriu ce cuprinde dansuri din aproape toate zonele etno-folclorice ale țări (Oltenia, Muntenia, Valea Someșului, Banat, Bihor, Maramureș, Moldova, Prahova, Dobrogea, Ilfov, Argeș, Ialomița, etc). Deasemenea am pregătit colinde, datini și obiceiuri specifice diferitelor sărbători românești (Rusalii-Călușul, Sărbătorile de iarnă – Plugușorul, pantomime animaliere (capră, urs, cerb, căiuții, etc). Nu au lipsit nici tablouri coregrafice cu dansuri ale nationalităților conlocuitoare, dar și dansuri tematice pentru diverse evenimente speciale.
– Cum ați creat specificitatea acestui ansamblu atât de frumos costumat?
– O preocupare specială, care necesită multă răbdare și studiu o am în permanență pentru garderoba de costume aferentă membrilor ansamblului. Fără lipsă de modestie, garderoba noastra are un număr de peste 300 de costume care au fost confecționate după modele autentice, după costume purtate de bătrâni în zilele de sărbătoare și în mod special am utilizat pentru inspirație catalogul „Portul Popular de Sărbătoare din România”, al autorilor Elena Secoșan și Paul Petrescu.
– Ce participări de marcă a existat în istoria Ansamblului „Perinița” din Otopeni?
– Am avut cu Ansamblul numeroase activități legate de participarea la diverse recepții, spectacole în țară și în străinătate, festivaluri naționale și internaționale (Turcia, Germania, Spania, Macedonia, Grecia) unde am obținut numerose premii și distincții. Am avut numeroase apariții TV (TVR, ETNO TV, Prima TV, Favorit TV, etc), colaborării cu mari realizatori de emisiuni folclorice (Elize Stan, Florentina Satmari, Gheorghița Nicolae, Valeria Arnăutu, etc), dar și cu orchestre și dirijori de renume precum: Orchestra „Lăutarii” din Chișinău condusă de Nicolae Bot Gros, „Orchestra Națională Radio” condusă de Adrian Grigoraș, Orchestra „Doina Bărăganului” condusă de Cristian Obrejan, Orchestra „Hora” condusă de frații Lucian și Marcel Goiana (colaborare care a durat aproape 8 ani) și orchestra „Valahia” condusă de Marius Zorilă.
– Ce alte implicări la nivel artistic și educațional ați mai avut?
– În perioada 2006 – 2008 am colaborat cu Consiliului Județean Ilfov, respectiv Centrul Judetean Pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Ilfov, cu care am pus bazele unui ansamblu de copii în cadrul Școlii nr. 1 Dascălu – Ilfov, pe care cu mare drag l-am numit „Plaiuri Ilfovene”. Am realizat și aici un repertoriu care include jocuri din Muntenia („Ciuleandra”), dansuri din Argeș și din zona Dobrogea. Cu acești copii mai mici, dar plini de talent și pasiune, am reușit și obținerea de premii și trofee la festivalurile de folclor din țară. Ca o încununare a rezultatelor obținute în atâția ani de activitate artistică am fost solicitată de nenumărate ori în comisii de jurizare la diverse festivaluri de muzică și dans desfășurate în Bucuresti, Roman (jud.Neamt), Năvodari (jud. Constanța), Buzău și Ilfov. În anul 2007, în colaborare cu Primăria Gruiu, am pus bazele unui alt ansamblu de copii, botezat „Gruianca”, cu care, de asemenea, am avut numeroase spectacole, activități și participări la festivalurile din țară, organizate pe linia Ministerului Învățământului. Tot în anul 2007 am fost solicitată de Școala Americană din București, unde am predat timp de un an cursuri de dans popular românesc. Participanții la cursuri au fost copii ai membrilor corpurilor diplomatice și ambasadelor din România. Copii au fost extraordinar de încântați de câtă frumusețe poate să existe, atât în dansul, cât și în portul românesc.
– Dar cum se împacă vechea tradiție a acestor jocuri populare cu noutatea și progresul ce ne înconjoară?
– Pentru că învățătura este mama înțelepciuni, dar și specializarea și informarea cât mai profundă în tot ce înseamnă autentic în dansul popular românesc este un mod real de a acumula cât mai multe cunoștințe și informații din acest domeniu, bi-anual particip la colocviile de folclor realizate împreună cu foarte mulți coregrafi din folclorul românesc. În cadrul fiecărei ediții de colocviu există câte un reprezentant / mentor / coregraf dintr-o zonă etnofolclorică care predă dansuri și datini specifice zonei pe care o reprezintă. Este un mod prin care, noi, coregrafii, învățăm la rândul nostru să transmitem mai departe elevilor noștrii dansurile și tradițiile românilor și naționalităților conlocuitoare, cât mai autentic.
– Cum vedeți acum, după atâția ani de experiență artistică, cariera dumneavoastră de dansator și coregraf?
– Întreaga mea activitate este o combinație între tradiție și arta coregrafică și interpretativă, talent și dăruire vis-a-vis de tot ce înseamnă arta și cultura românească, ceea ce necesită multă muncă de creație. Ca și recunoștință pentru întreaga activitate, începând din anul 2017, am devenit vicepreședinte al Asociației Așezămintelor Culturale din România, responsabilitate prin prisma căreia sper să îmi aduc o și mai mare contribuție la păstrarea tradițiilor noastre. În primul rând ca om, după 43 de ani în slujba dansului românesc și după 19 ani ca și coregraf al acestui minunat Ansamblul de copii „Perinița” din Otopeni, pe care îl păstoresc cu deosebită mândrie și respect, nu am bucurie mai mare în inimă și-n suflet decât că toate generațiile de copii pe care le-am crescut – și nu sunt puține – știu ce-nseamnă tradiția și cultura populară românească și nu vor uita niciodată care le este originea și identitatea națională, dar și bucuria ca am întâlnit oameni minunați care mi-au acordat tot suportul moral și material pentru a realiza toate acestea. Mulțumesc poporului român, care este cel mai mare maestru coregraf, ce de-a lungul timpului a creat, a modificat, a îmbogățit și înfrumusețat continuu formele de realizare și prezentare ale dansurilor, dar a și creat în permanență dansuri noi.
Despărțindu-ne de maestrul coregraf Liliana Comana, cea care coordonează și îndrumă îndeaproape Ansamblul de tineret și copii „Perinița” de la Otopeni, îi promitem că nu vom fi absenți de la spectacolele viitoare la care va participa și vom aplauda cu viu interes prestația artistică minunată a tinerilor dansatori ilfoveni.
Lasă un răspuns