Acum, la ceas aniversar, cu prilejul împlinirii a douăzeci şi cinci de ani de activitate a acestei renumite şi prestigioase publicaţii, multfolositoare, ziditoare de suflet şi conştiinţă autentică şi, bineînţeles, tot atâţia ani de când a fost concepută şi plăsmuită această revistă de către Părinţii: Gavriil Popa, Teodor Cios, Ioan Morgovan, Gheorghe Tall, Cornel Clop, Teodor Savu şi Dorel Octavian Rusu, constat şi observ cu multă bucurie şi mulţumire sufletească că rolul şi rostul Revistei „Bunavestire”, care urmează să ajungă, în curând, (şi) la frumosul, rotundul şi binecuvântatul număr 200, este şi acum, acela de a-şi continua, pe mai departe, misiunea ei curat apologetică, profund spirituală şi autentic culturală.
Sunt convins că, în pofida tuturor greutăţilor, a piedicilor şi a ispitelor, truditorii acestei reviste, care, iată, apare, în mod neîncetat şi neîntrerupt, de atâţia ani, nu se vor opri aici ci vor continua să-şi dezvolte activitatea lor pe toate planurile, pe acest tărâm publicistic şi mediatic, inclusiv prin dezvoltarea unui site propriu a Editurii „Bunavestire” din municipiul Beiuş, judeţul Bihor, de pildă, precum şi prin publicarea a cât mai multe cărţi, de folos spiritual şi duhovnicesc pentru cititorii ei şi nu numai!…
Întotdeauna, cu fiecare număr, mesajul acestei reviste se înscrie cu prisosinţă în procesul transfigurărilor şi transformărilor duhovniceşti, atât de necesare omului contemporan, în goana şi în agonia lui prin lume. Nu vă pot ascunde nestăvilita mea bucurie pentru această colecţie de douăzeci şi cinci de ani de apariţie neîntreruptă, fructuoasă, rodnică şi prolifică a revistei „Bunavestire”, ce urmează să ajungă, în curând, (şi) la rotundul, frumosul şi binecuvântatul număr 200, care mi-a descoperit frumuseţea unui discurs teologic şi spiritual viu, simplu, dinamic, abordabil şi accesibil, ce ne cheamă şi ne provoacă la o atitudine responsabilă în faţa propriei credinţe, îndrumaţi şi călăuziţi fiind de o atitudine echilibrată, plină de discernământ şi dreaptă socoteală. Marele istoric şi savant Nicolae Iorga spunea, afirma undeva că omul rămâne în viitor doar cu ceea ce a putut da sau oferi altora. Gândindu-mă la acest aforism, am senzaţia şi impresia că Părinţii Redactori şi Editorialişti ai acestei publicaţii au fost întotdeauna şi în mod permanent conştienţi, fiecare în parte, de această vocaţie a omului, de „dăruitor” pentru cei din jurul său şi din neamul său, cel strămoşesc, creştinesc şi românesc.
Astăzi, din păcate, modelul şi exemplul lor este tot mai greu de cuprins şi de asumat ori de însuşit în arealul personalităţii noastre, mult pretenţioase şi simandicoase. Că nu este totul pierdut ne-o dovedeşte acest buchet, de acum înmiit, al numerelor acestei prestigioase reviste pe care sfinţiile şi domniile lor ni le dăruiesc tuturor, spre luare aminte, lucrare şi împlinire.
Doresc să apreciez în mod deosebit seriozitatea, competenţa, realismul, discernământul, hărnicia şi dărnicia membrilor care fac parte din acest veritabil colectiv redacţional, între care la loc de frunte, sunt Părinţii: Ioan Natu Balint, Marian Popa, Florin Stan, Ioan Morgovan, Gheorghe Tall şi Cornel Clop şi să-i felicit pentru tot efortul depus în desfăşurarea activităţii lor, cu timp şi fără timp, rugându-mă ca Bunul Dumnezeu să le facă parte, în continuare, de mult succes, de mult spor şi de multe împliniri duhovniceşti, iar revistei „Bunavestire” care a ajuns acum la această (dublă) cifră rotundă în acţiunea şi activitatea ei de rostuire a minţii şi a sufletelor multora dintre noi, cititorii ei fideli şi credincioşi, precum şi Directorului şi Redactorului ei în persoana Preacucernicului Părinte Profesor Ioan Morgovan, le doresc să aibă parte de viaţă cât mai lungă, cu mult folos sufletesc şi cu mulţi cititori, să se bucure de realizările şi împlinirile de până acum, să le cultive şi să le înmulţească şi să le sporească, pe mai departe, îndeosebi pe cele de ordin duhovnicesc, apologetic – misionar şi cultural – cărturăresc!…
Lasă un răspuns