„Nișe”, „săli” și felurite alte coridoare…

Păi’, vorba aceea, să nu aibă și SRI la rându-i un „big brother” în ceafă?! Să nu ne simțim și noi „răzbunați” pentru tentativele prin care a încercat să ne blindeze legislativ un „stat în stat”, polițienesc și excesiv de vigilent tocmai cu noi, simplii cetățeni? Și iată că lucrurile par a se fi răsturnat la 180 de grade…. Iar „big brother” -ul a prins contur, dar nu acolo unde se așteptau unii, la nivelul sistemului (nu încă!), ci la nivelul Comisiei parlamentare pentru controlul activității SRI.

Și este cu adevărat ilar să vezi cum o asemenea comisie are pretenții de securitate de parcă ar fi ea însăși un serviciu secret!… Sau poate că va fi?!…

La ce îi trebuie comisiei parlamentare incite protejate în care să i se asigure „un nivel de securitate de clasa 1”? Care sunt acele secrete de stat ce vor fi dezbătute în cadrul comisiei încât să i se asigure o protecția informativă mai mare poate chiar decât la nivelul, deja!, „fratelui mai mic”? Dar așa e în viață… Când a căutat vulnerabilități la adresa securității țării acolo unde nu erau decât niște gazetari prea zeloși, SRI a uitat tocmai de propriile vulnerabilități.

Ideea președintelui Comisiei parlamentare pentru controlul activității SRI nu avenit din frustrările, infatuările, pretențiile, setea de lux și beneficii specifice… aleșilor. Și nu este nici o manifestare a puterii discreționare de care dispune parlamentarul… Căci acestea s-ar fi limitat la un nou girofar pe mașină, o nouă secretară pe genunchi și vechea burtă împinsă înainte (poate printr-o altă cămașă, nouă!)…

Acum lucrurile sunt mai complicate. Și vin cu mult mai de departe decât astfel de manifestări.

Cel mai probabil, la nivelul Parlamentului, urmează lucruri importante de prezentat, negociat și antamat… Și care nu vor trebui să ajungă la urechile societății. Și atunci, parlamentarii comisiei vor un nivel de securitate, pe măsura controlului și influenței tot mai mari pe care Parlamentul o exercită în societate, nu?!…

Am putea bănui și faptul că poate sunt multe „sifoane” în comisie… Doar că „sifonari” au fost dintotdeauna,dar „scurgerile” lor (cel mai adesea dejecții pentru plătit polițe) nu deranjau prin faptul că însăși informația la care avea acces comisia era limitată.

Acum se pregătește însă o „rebrenduire”… Și doar câteva modificări legislative ne despart de momentul în care chestiunile privind securitatea națională vor ajunge a fi discutate mai întâi, sau poate strict acolo!, într-o astfel de comisie, și nu în operativele instituțiilor de drept ori în CSAT.

Rând pe rând, instituțiile de forță ale statului sunt exfoliate pentru a se scoate la iveală zonele vulnerabile, neacoperite suficient de lege, unde pot fi lovite pentru a fi, mai întâi,  diminuate ca importanță și rol strategic, apoi rearanjate pe alte criterii.

Sigur, Comisia parlamentara pentru controlul activității SRI ar putea să-și achiziționeze o cameră blindată, să o îngroape în străfundurile Parlamentului. Eventual între piscină și sala de sport! Și s-ar putea închide acolo să discute despre ceea ce cred membri ei că este de importanță capitală.

Doar că țelurile, nu ale lor, proprii, ci dictate, sunt altele! Comisia vrea zone de securitate chiar în interiorul parlamentului! Și, uite așa, într-un for ce ar trebui să reprezinte și să exprime democrația și voința poporului vom ajunge să găsim niște nișe, apoi coridoare, apoi etaje, apoi clădirea pe de-a întregul, ca „zone de securitate de clasa 1”!

Or, să nu ajungem ca însăși apartenența la astfel de „nișe”, „săli” și „coridoare” să țină loc de certificate de securitate! Iar în loc de instituții de forță, puternic și independente, să ne trezim cu felurite comisii care să ia ele deciziile, iar instituțiile de drept să rămână doar cu munca „operativă”, în teren, la indicațiile creierului politic din comisii. Pentru că Parlamentul a devenit deja, dintr-un loc de dezbatere pentru legi, un for al comisiilor speciale de tot felul.

În plus, în astfel de „nișe”, precum restaurantul parlamentului (!), aleșii ar putea discuta „afaceri și doar afaceri”, fiind securizați față de urechile sistemului care încă mai veghează, nu?!…

Atenție însă, aleși! Că astfel de „incinte”, cu nivel de securitate ridicat, se găsesc și la Jilava, și la Rahova, vorba aceea, și la munte și la mare, să-și facă tot parlamentarul, cu mic, cu mare, taberele „politice” de stagiatură!

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*