Dom’ne ce stradă avem!

Scandalul românesc pe legile justiţiei, desfăşurat în Guvern, Parlament, presă, în stradă, a avut parte pe 7 februarie 2018 de o scenă, de vreo oră, şi în Parlamentul European. Reprezentatntul Comisiei Europene a urecheat Parlamentul României, că să aibă grijă ca modificările legilor justiţiei să fie în concordanţă cu recomandările de la Bruxelles, ceea ce, în sine, după părerea mea nu e deplasat, doar că şi-a mai exprimat şi „îngrijorarea”, împărtăşită cu cetăţenii români care protestează în stradă pentru o justiţie… dreaptă.

Această intervenţie a dat foc parlamentarilor români-europeni, care au ţinut discursuri incendiare, pro sau contra. Interesant este că toţi cer modificarea legilor justiţiei şi toţi vor legi mai drepte. Însă, toate discursurile au fost contaminate politic, ţinând parte fie puterii, fie opoziţiei. Poate singura intervenţşie nepolitică a fost cea a parlamentarului Mircea Diaconu, care a vorbit din experienţă personală, şi el fiind o victimă a justiţiei din România, din câte îmi aduc aminte, fiind cercetat penal, suspendat din funcţia de director de teatru, după care dosarul a fost închis cu neurmărire penală. Aşa ceva, cam asta e ideea. Aşa că, Mircea Diaconu nu poate să vorbească desprins de situaţia sa particulară. Şi nici nu trebuie! Pentru că mai multe situaţii particulare de acest fel, dau, totuşi o imagine a unei justiţii cu multe immperfecţiuni în România.

Sigur, cei din opoziţie, liberalii de exemplu, ar putea zice că m-am dat cu PSD-ul. Să fim serioşi. Ceea ce se vede, se vede! Se vede, de exemplu că România pierde multe procese la CEDO (Curtea Europeană a Drepturilor Omului). E clar că şi PSD-iştii certaţi cu justiţia, vinovaţi sau nevinovaţi, încearcă şi ei să schimbe legile, dacă se poate, în avantajul văzut din poziţia lor particulară. Cum ar fi să fii preşedinte de partid condamnat. Sau parlamentar cercetat. Toţi vorbesc de principii, de legi pentru toţi, dar, omul nu se poate desprinde de situaţia lui particulară.

Cu siguranţă a fost în România o perioadă de vreo 20 de ani în care toţi oamenii bine plasaţi politic au profitat cât au vrut de golurile legislative, după care a urmat o perioadă în care „braţul de fier” al justiţiei, DNA, a dat buzna în „penali”. Doar că, atunci când ţi se dă prea multă putere, te apucă „beţia puterii” şi exagerezi. Te foloseşti de acea putere în mod excesiv.

Eu zic că e bine că şi procurorii şi judecătorii înţeleg acum că vor trebui să răspundă pentru faptele lor. La fel cum e bine că nici politicienii nu sunt de capul lor şi răspund nu numai la alegeri, ci între alegeri, în faţa străzii.

Dom’ne ce stradă avem! O stradă vigilentă, cum n-a văzut Parisul! Sincer, mă minunez, fără să insinuez nimic!

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*