Cazul dispariției falerelor antice din argint aurit descoperite la Tvardița, în Republica Moldova

Un tractorist din Tvardița (Republica Moldova) avea să scoată din glia răsturnată de plugul său, în anul 1965, în timpul unor lucrări agricole, două piese antice unice. Este vorba despre două falere de argint poleite cu aur, catalogate ca un fel de ornamente în formă de medalie purtate de soldaţii romani sau greci, ori prinse la harnașamentul cailor și datate în perioada secolelor III-II î.Hr.. Tvardíța este în prezent (din anul 2013) un oraș în partea de sud-est a Republicii Moldova, în Raionul Taraclia, situat la 115 metri față de nivelul mării. În Tvardița sunt peste șase mii de locuitori. Distanța directă pîna în orașul Taraclia este de 40 km, iar pâna în orașul Chişinău este de 84 km.

Accesoriile descoperite de tractorist, lucrate cu multă fineţe, au înfrumuseţat o fântână din sat mult timp, fiind agăţate acolo de localnicii care nu ştiau ce reprezintă acestea. Simbolurile prezente pe cele două falere sunt de sorginte getică, ele fiind prezente pe matrița descoperită la Sarmisegetusa Regia, pe coifurile „cu ochi” ale Frăției Getice, pe Cupele Marii Uitări și pe cupele Tezaurului de la Sâncrăieni (jud. Harghita). Este vorba de Pomul Vieții, de pantera lenină aflată în atac, de motivul „valului curgător”, de ove și pene de vultur, de capete de pasăre de pradă (Mama Gaya Vultureanca) și de ochi „a toate văzător” (vechea religie). Specialiştii de la Muzeul de Arheologie şi Etnografie din Chișinău din perioada sovietică au aflat de ele abia în 1989 şi s-au deplasat pentru săpături arheologice la locul unde au fost descoperite aceste vestigii ale trecutului. „La începutul anilor ’90, arheologul Victor Beilicci, care s-a născut în Tvardiţa şi care este stabilit în Rusia de mai mulţi ani, a începutut săpăturile acolo. A găsit un mormânt distrus în vechime. Tot acolo se aflau două amfore mari din secolele III-II î.Hr., dar şi alte piese unice”, a povestit arheologul Serghei Agulnikov, care a fost de mai multe ori pe şantierul arheologic de la Tvardiţa şi care în acea perioadă făcea săpături la Cahul.

Autorităţile publice locale au condiţionat atunci ca toate piesele găsite să rămână în muzeul din sat, pentru că acestea ar fi mândria localnicilor. Doar că așa nici falerele nu au mai ajuns la Muzeul de Arheologie şi Etnografie din Chișinău, ci au rămas la muzeul din sat. „Nu am avut condiţii pentru a păstra aceste obiecte valoroase. Nu am avut niciodată safeu, iar uşile şi ferestrele pot fi sparte cu uşurinţă. Iniţial era încă o faleră, plus o lingură de argint şi un bold, care între timp s-au pierdut, şi au rămas doar cele două falere”, a spus Zaharii Iazadji, directorul muzeului local. Mult timp, bijuteriile antice s-au păstrat acasă la fostul director al muzeului, sau în safeul băncii din localitate. „Din 2010 nu mai ştiu nimic de ele şi nici nu pot bănui unde pot fi”, a menţionat istoricul. Şefii de la Ministerul Culturii i-au trimis primarului satului Tvardiţa, Ivan Jeleapov, o scrisoare prin care îi cer edilului socoteală, să spună unde sunt falerele.

Dacă nu va putea proba că se află în sat şi se eschivează să ne dea un răspuns, vom solicita Procuraturii şi Poliţiei să investigheze cazul. Va trebui să ne dea toate datele despre aceste piese”, susţine viceministrul Gheorghe Postică. Atenţionarea vine după ce la urechile arheologilor din ţară a ajuns informaţia precum că primarul caută să le vândă pe piaţa neagră şi să ia bani buni pe obiectele de patrimoniu. „Prima dată aud de aceste falere. De cinci ani sunt primar şi nu am nici cea mai vagă idee unde ar putea fi”, se apără Jeleapov. Şi asta chiar dacă în ajun, atunci când ziariștii s-au prezentat drept potenţiali cumpărători, edilul ne-a spus că obiectele sunt „mândria satului” şi se află în muzeul localităţii. De fapt, acestea sunt piese rarisime. În spaţiul fostei URSS există circa zece obiecte asemănătoare.

Despre cele găsite la Tvardiţa putem spune că au aparţinut unui om de vază. Poate era un conducător, dar nu putem proba că ar fi vorba de un militar, mai ales că nu am găsit nicio armă. Avem multe enigme legate de aceste obiecte. Dacă săpăturile ar fi fost făcute în 1965, atunci când au fost găsite, lucrurile ne-ar fi fost mai clare”, explică Valeriu Bubulici, cercetător ştiinţific. Specialiştii spun că falerele ar trebui transferate într-un muzeu central, unde toate piesele sunt păstrate în condiţii de siguranţă maximă. „Fiind piese unice, trebuie să fie prezentate publicului larg. Sunt spectaculoase şi merită să fie cercetate”, precizează Ion Tentiuc, şeful Sectorului arheologie antică de la Muzeul Naţional de Arheologie şi Istorie din Chișinău. Singura persoană acuzată de procurori în cele din urmă a fost Gheorghe Cara, fostul șef al cooperativei de producție din Tvardița în acea perioadă. Declarațiile martorilor indică faptul că Gheorghe Cara și-a însușit falerele, transformându-le într-un bun propriu. Tot în instanța de apel, arheologul Valeriu Bubulici, care a participat la întocmirea primului act de expertiză al falerelor încă prin 1989, a relatat că în 2011 a fost contactat de o femeie pentru a face o evaluare a acestor piese de patrimoniu, în baza unor fotografii făcute cel mai probabil după restaurarea lor. Tot atunci specialiștii din domeniu au bănuit că falerele au dispărut pe piața neagră. „În cadrul anchetei, specialiștii au constatat că piesele, care împreună cântăreau cam 400 de grame, valorează aproximativ 60.000 de euro ceea ce în prezent ar fi echivalent cu peste 1,3 milioane de lei.”, explică Ana Sarivan.

Investigaţia este realizată în cadrul Proiectului „Shining a Light on Corruption in Moldova” desfăşurat de Centrul de Investigaţii Jurnalistice şi Freedom House, cu sprijinul financiar al Ministerului de Externe al Regatului Norvegiei. Până la rezolvarea cazului ne vom bucura doar de aceste imagini unice cu falerele din bogatul inventar funerar al mormântului principelui get descoperit din întâmplare la Tvardița, în anul 1965. (G.V.G.)

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*