Soborul Zeițelor de la Cârna (jud. Dolj)

În frumosul și bine amenajatul Muzeu al Olteniei din Craiova, de pe strada Madona Dudu avem să redescopăr lucruri foarte interesante despre istoria noastră milenară. Astfel, aici, în subsolul și parterul reamenajat al muzeului, avem să întâlnesc un adevărat sobor de zeițe numite „de la Cârna” (cu sens de „fără nas” (cu nasul tăiat – pedeapsă pentru cei care conspirau pentru a pune mîna pe tron, adică „au cârcnit” (sau cu nasul și cu urechile tăiate), cu nasul mic și scurt, cu vârful ridicat (îndoit) în sus; strâmb; „cârnă” este și un vas de transport de la un mal la celălalt, dar și o insectă cu multe picioare în formă de obadă; de la acest cuvând derivatele „cârnog” (bont, tocit, de unde „chirnogi”?), „cârneci”, „cârnie”, „cârmă” (nas) – orientare după „miros”; de la expresia „are nas”, cu sens „știe unde să meargă și ce să facă”; „chirnog”, adică neîntreg sau zgârcit).

Cârna este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Dolj din Oltenia, unde s-a descoperit o necropolă de incinerație din epoca bronzului. Situl arheologic din zona Cârna (între anii 1968-1996 fost Dunăreni; alte denumiri utilizate Bistreţ-Dunăreni, Bistreţ-Cârna) a scos la iveală adevărate comori ale artei plastice din acele vremuri, în mod special o serie de statuete feminine simbolizând zeițe ale creației, numite „Zeițele de la Cârna”. La locația din punctul „Grindu Tomii”, aflat pe malul de sud al bălţii Nasta, unde au avut loc săpături sistematice, conduse de un colectiv de cercetare coordonat de către Vladimir Dumitrescu, de la Muzeul Naţional de Antichităţi, în perioadele anilor 1942 și 1955-1956, s-a descoperit o necropolă constituită din 114 morminte de incineraţie. Ca și încadrarea cronologică a descoperirii, putem vorbi de Epoca bronzului, perioada mijlocie, cultura Gârla Mare. Piesele cu un caracter deosebit descoperite sunt cele din ceramică încrustată, figurine antropomorfe, piese de port din bronz (Lockenringe, saltaleone). Locaţia actuală a materialului descoperit:

Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan” din Bucureşti, Muzeul Naţional al României din Bucureşti și Muzeul Olteniei din Craiova. Aceasta este cea mai reprezentativă necropolă a culturii Gârla Mare, constituind baza cunoaşterii acesteia. Cea de a doua locație arheologică se află la punctul „Ostrovogania – Malu Mare”, în mijlocul lacului Bistreţ, la cca. 2 km S de localitate. Săpăturile sistematice efectuate aici au fost coordonate de un colectiv de cercetare format din Ion Motzoi-Chicideanu, de la Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan” și de Monica Şandor-Chicideanu, de la Facultatea de Istorie a Universităţii Bucureşti. Durata cercetării: anii 1985-1993. Tipul descoperirilor: necropolă constituită din 68 morminte de incineraţie. Încadrarea cronologică a descoperirii: Epoca bronzului, perioada mijlocie, cultura Gârla Mare, perioada târzie, grupul Bistreţ-Işalniţa. Piesele  cu caracter deosebit descoperite: ceramică încrustată, vase zoomorfe, figurine antropomorfe, piese de port din bronz (Lockenringe, Saltaleone). Locaţia actuală a materialului: Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan” din Bucureşti. Necropola „de la Ostrovogania” completează cunoaşterea epocii bronzului în Valea Dunării, punând în evidenţă o etapă a culturii Gârla Mare, mai veche decât cea ilustrată prin necropola de pe Grindu Tomii, ca şi o etapă mai târzie, corespunzătoare recent identificatului grup Bistreţ-Işalniţa. La locaţia numită „La rampa botogului”, situată pe grindul Prundu Măgarilor, pe malul de S al lacului Bistreţ, la cca. 600 m S de necropola din punctul Ostrovogania au avut loc cercetări arheologice sistematice, corodonate de un colectivul de cercetare format din Ion Motzoi-Chicideanu, de la Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan” și Monica Şandor-Chicideanu, de la Facultatea de Istorie a Universităţii Bucureşti. Durata cercetării a fost între anii 1993-1996.

Tipul descoperirilor: o aşezare deschisă, cu resturi de locuinţe şi amenajări domestice – cuptor. Încadrarea cronologică a descoperirii: Epoca bronzului, perioada mijlocie, cultura Gârla Mare. S-au dsecoperit piese cu caracter deosebit: ceramică încrustată, piese din metal – pandantive, cuţite, instrumente din silex, oase de animale. Locaţia actuală a materialului descoperit: Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan”, din Bucureşti. Aşezarea este una dintre puţinele monumente de acest fel cunoscute pentru cultura Gârla Mare, şi totodată, cea mai bogată – până în acest moment – în piese de metal. După poziţia topografică este posibil să reprezinte aşezarea corespunzătoare cimitirului de pe Ostrovogania. Cel de al patrulea punct studiat este cel numit „La nea Vasile Feraru”, situat pe grindul Prundu Măgarilor, la cca. 700 m V de așezarea Gârla Mare, din punctul „La rampa botogului”. Tipul cercetării efectuate: săpătură de salvare. Durata cercetării a avut loc în perioada1995-1996. Colectivul de cercetare a fost format din Ion Motzoi-Chicideanu, de la Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan” și Monica Şandor-Chicideanu, Facultatea de Istorie a Universităţii din Bucureşti. Tipul descoperirilor a fost unul cu totul special, respectiv un complex cu caracter de cult, constituit din 6 gropi dispuse în jurul unei vetre. Încadrarea cronologică a descoperirii a fost prima epocă a fierului, complexul cultural Vârtop.

Piesele cu un caracter deosebit au fost: vase – amfore, străchini, ceşti, vase miniaturale -, decorate cu caneluri, resturi de la o construcţie de suprafaţă incendiată, oase umane trecute prin foc. Locaţia actuală a materialului: Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan” din Bucureşti. Prin structura sa aparte, complexul reprezintă, deocamdată, prima descoperire de acest fel pentru începutul epocii fierului la Dunărea Inferioară. Totodată, prin caracteristicile ceramicii sunt puse în evidenţă legături genetice cu grupul cultural Belegi,  din zona belgrădeană a Dunării. A cincea locație studiată a fost la punctul numit „La butoi”, situat pe malul de S al bălţii Nasta. Tipul cercetării efectuate: săpătură de salvare. Durata cercetării: anii 1996-1997. Colectivul de cercetare a fost coordonat de către Ion Motzoi-Chicideanu, de la Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan” și de Monica Şandor-Chicideanu, de la Facultatea de Istorie a Universităţii Bucureşti. Tipul descoperiririi: o aşezare deschisă, cu resturi de locuire şi gropi. Încadrarea cronologică a descoperirii: prima epocă a fierului, HaA-C. Piesele cu caracter deosebit descoperite au fost create din ceramică și anumite piese de bronz. Locaţia actuală a materialului: Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan” din Bucureşti. Aşezarea este de mari dimensiuni şi de lungă durată.

Prima etapă aparţine complexului cultural cu ceramică canelată Vârtop, cea de a doua etapă plasându-se cu puţin înaintea constituirii culturii Basarabi, cele mai târzii complexe situându-se în perioada hallstattiană târzie. În felul acesta obiectivul din punctul La butoi capată o importanţă aparte prin prilejul pe care-l oferă pentru studiul succesiunii fenomenelor arheologice ale primei epoci a fierului la Dunărea de Jos. Următoarea locație cercetată se află la punctul „Groapa lui Mihalache”, situat pe malul de S al bălţii Nasta, în imediata apropiere a fostului „Grind al Tomii”, nivelat cu buldozerul în cadrul lucrărilor de hidroamelioraţii din anii 1968-1971. Tipul cercetării efectuate: săpătură de salvare. Durata cercetării: anii 1996-1997. Colectivul de cercetare corosonat de către Ion Motzoi-Chicideanu, de la Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan” și Monica Sandor-Chicideanu, de la Facultatea de Istorie a Universităţii Bucureşti. Tipul descoperirilor: o aşezare deschisă, cu resturi de locuire şi gropi.

Încadrarea cronologică a descoperirii: epoca bronzului, perioadele mijlocie şi târzie, cultura Gârla Mare şi grupul Bistreţ-Işalniţa. Piese cu caracter important sunt cele de ceramică și piesele din bronz. Locaţia actuală a materialului: Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan” din Bucureşti. Aşezarea este situată în imediata apropiere a locului unde a fost cercetat cimitirul din punctul „Grindu Tomii”, căruia îi corespunde. Prin caracteristicile ceramicii şi a unor piese din bronz aşezarea, în afara unei etape contemporane cimitirului, mai are o fază mai veche. Foarte importante sunt piesele din bronz descoperite, acestea fiind, de obicei, destul de rare în mediile Gârla Mare. Observaţiile stratigrafice au pus în evidenţă şi o etapă, mai târzie, corespunzătoare grupului Bistreţ-Işalniţa. Printre valoroasele descoperiri efectuate aici, sunt aceste statuete de cult, reprezentând zeițe ale creației (Marea Mamă), purtătoare ale unor rochii de tip „clopot” (se pun „capac” peste lume (zeul Mako – Kapac), așa cum preotul, la spovedanie, acoperă cu veșmântul capul mireanului). Prin lipsa capului se poate indica aflarea acestuia „în nori” (în cer), sau existența unui cap mobil, astăzi dispărut. Deasemenea se poate spune că „nu este nevoie de cap” pentru acest moment al creației, care poate fi coordonat din inimă (sau, „pe pilot automat”, având în vedere ciclicitate aproape obligatorie a acestor fenomene distrugătoare și creatoare). Imagistica vaselor și a statuetelor descoperite a fost creată prin decorarea în tehnica inciziei sau a împunsăturilor succesive, folosind apoi procedeul incrustaţiei cu substanţă albă (ca un scris ce trebuie subliniat și evidențiat, ca un tatuaj pe piele ce nu mai poate fi îndepărtat). S-au folosit motive binecunoscute pentru cultura Gârla Mare, cum sunt zig-zagul, ghirlanda, motivele spiralo-meandrice cu diferitele lor variante (șarpele?), cercurile concentrice, ca şi canelurile late, scurte, dispuse pe umărul vaselor, prin repertoriul formelor, ca şi prin ornamentaţie.

Prin analogiile care apar în culturile ce vor urma la peste 2000 de ani de cultura Gârla Mare, se dovedește o perenitate a unor simboluri și mesaje de taină pe care strămoșii au încercat să ni le lase drept moștenire, spre decriptarea tainelor vieții și ale morții. Pe culoarele tăcute ale Muzeului Olteniei din Craiova vă puteți întâlni cu marele spirit al acelor timpuri și veți putea afla cele neștiute. Succes în demersul dumneavoastră!

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*