Premierul știe ce vrea! Nu el, ci sistemul! Pentru că un lucru este clar. A intrat atât de repede, versatil și acaparator în problemele de guvernare că se vede de la o poștă că are lecțiile făcute. A venit cu ele la pachet și nu sunt deloc creionate pe bilețele rozalii! Din păcate, nu pentru a fi „frate” cu noi, asta niciodată, ci tot în numele unui „big brother” al sistemului…
Și poate că fermitatea de care dă dovadă în relația cu miniștrii și restul aparatului guvernamental ar fi de bun augur. Dar se vede de la o poștă că acolo este ceva nelalocul lui. Pentru că nu pentru omul de rând își răvășește premierul buzunarele după lecțiile pe care le are de transmis. Ci tot sistemul este prioritar.
Și da, ne pune pe gânduri felul în care s-a implicat cu teme și direcții în atâtea zone. Pentru că a făcut-o într-un ritm în care, totuși, i-ar fi fost imposibil să le cuprindă, să le studieze și să și ia decizii în atât de puține zile! Ba, atât de bine și-a intrat în rol, fie și din postura de „mănușă”, că transmite o experiență de lucru măcar din postura unui timp petrecut ca premier din umbră. Pentru că, să fim corecți, fie și cu lecțiile de guvernare deja scrise, și parcă tot nu le-ar fi putut transmite atât de repede și convingător fără să fi avut ceva experiență „de lucru”, chiar și din „de umbră”…
Nici o bâlbă, nici o mirare, nici o ezitare! Or, îți trebuie ceva școală pentru a ajunge la un asemenea rezultat. În care problema nu va fi cât va duce ficatul dânsului (!), ci pateul subordonaților. Și al nostru. Sau în primul rând al nostru. Căci dacă s-ar fi limitat la bătut ficați de miniștri în „putineii” sarcinilor nu ar fi fost nici un bai. Pentru că trebuia să vină și un premier care să dea de pereți cu bugetarii sedentari. Dar, din nou, vizat pare a fi același simplu cetățean.
Intenționat sau nu, premierul a „defectat” pin limbajul său atât misiunea cât și „angajatorul”. Dar mai ales prin unele decizii. Căci pare prea rapidă mișcarea de a aduce în față interesele sistemului. Și chiar dacă vrea să repună sistemul în poziția de big brother informațional, totuși nu ar fi trebuit să înceapă cu sistemul fiscal.
Păi’, de asta are nevoie țara atât de grabnic? De un „Centru Naţional de Informaţii Financiar-Fiscale”?! Și nu este vorba de cât de repede s-a mișcat sistemul, că a și găsit titulatura potrivită, ci mai ales de componența acestuia.
Or, înainte de a folosi resursele speciale, precum STS-ul, pentru a crea o rețea fiscal informatizată (care este deja conturată, să nu ne facem iluzii, probabil și echipamentele au fost nu doar probate, ci și „încărcate” cu bazele de date, urmând doar oficializarea „interconectării”), înainte dară de a ne împinge sub privirea unui big brother, nu ar fi trebuit rezolvate alte probleme?
Din nou se pleacă la drum din perspectiva culpabilității omului de rând, din nou se creează un sistem coercitiv prin care statul să se asigure că ia! Dar oare nu ar fi trebuit utilizată resursa STS, și modul de interconectare a bazelor de date ce privesc viața românilor, pentru a-i da ceva înainte de toate?
De atâția ani avem probleme grave cu sistemul cardului de sănătate! Doar ca un exemplu… Nu mai bine dară, în loc să înceapă să ne dea la ficați, premierul cerea miniștrilor și agențiilor conexe guvernului, să creeze un Centru Naţional al Cardului de Sănătate?!
Măcar o dată să vedem și noi că resursele informatice speciale sunt folosite spre binele nostru! Dar nu, acolo unde este vorba de interesul nostru, crearea resurselor informatice au fost lăsate la libera influență a unor sisteme total nepregătite, informatic, dar pentru a fi sigur că ni se va lua și ultimul ban pe care-l datorăm statului (în schimbul a ce, însă?!) folosim resursele inteligente ale statului.
Treaba corectă este asta, nea Tudose?! Hai, mai întâi să facem un centru național al reprezentării, asigurării și rezolvării intereselor românilor, de la un card de sănătate funcțional, la protejarea identitar culturală și educațională ori atâtea și atâtea alte urgențe pe care le avem! Și abia apoi să încerci să ne strecori și acest hidos „brother” fiscal în brânza noastră închegată cu zer de sărăcie!
Dar asta este metodologia de școală veche”… Se citește din fiecare gest al premierului… Să sperăm doar că și pe noi ne va duce ficatul… Altminteri, cu o țară în icter financiar-fiscal nu prea o să mai aibă ce să facă nici măcar garda veche a sistemului… Dar, vorba indicativului: „Rămâneți turați! Ficatul duce!”
Stau si ma intreb ce fel de oameni suntem ( unii dintre noi)?!. Daca unul nu face nimic, e rau , daca face iar e rau. Oare „repornirea” Instotutului Cantacuzino”o fi numai pentru „siatem”, dar asigurarea dozelor de vaccinuri sau asigurarea manualelor pentru elevi chiar la inceputul anului scolar ?! Ne tot apucam sa dam din gura. De-asta nu facem nimic, iar daca incepem ceva nu ducem la bun sfarsit. Totdeauna se vor gasi unii sa critice, cu sau fara motiv. D-le Tudose eu va recomand s-o tineti tot asa. Sa le luati pe rand, toate problemele cu care ne confruntam si sa le rezolvati si veti vedea ca Tara va va sustine, indiferent ca se vor mai gasi destui Gica-contra , care nu cred sa fi facut ceva la viata lor decat munca ” cu gura”. Adica, sa-si dea cu parerea , intotdeauna, despre ce fac altii, caci ei traiesc in sfere mai inalte, precum cele ale scrisului ! Scuze pentru duritate dar ma asteptam sa fiti mai realisti si sa apreciati ceea ce se face bine si nu sa tot cautati dedesubturi care de cele mai multe ori nu se adeveresc.
A… A „repornit” Institutul Cantacuzino? Asta da veste! Sau se vrea?! Adică, până atunci, tot… vorbe. E drept, acelea din sfere înalte, nu din astea ale noastre, ale acelora care ne dăm cu părerea! (Treaba cu implicarea STS, sau a sistemului, sau măcar a premierului, în rezolvarea nerezolvatului Card de sănătate, nu e o părere, e o sugestie). Oricum, ghilimele sunt nimerite. Și chiar dvs le-ați pus. Vedeți, undeva în subconștient aveți propriile îndoieli. Or, mai bine să existe „unii să critice”, să fie ei luați în tăbarcă, dar măcar să constatăm că s-a făcut ceva, decât să așteptăm pe vorbe să vedem ce o ieși și din promisiunile astea…
Eu nu am afirmat ca a repornit, stiti foarte bine. Ghilimelele nu le-am pus din neincredere ci pentru ca termenul nu erea chiar potrivi. De regula, repornim un motor, o masina, etc. Am vrut sa evit mai lunga expresie ”repunerea in functiune”. Asa, la modul general, cred ca ar trebui sa apreciem chiar si bunele intentii, mai ales cand sunt concrete si pragmatice. Fata de generalul ” sa le fie bine romanilor”, parca e mai concret si cuantificabila repunerea in functiune a unei institutii producatoare de vaccinuri. Iar pentru asta cred ca ar trebui, cel putin pana la proba contrarie, sa -i acordam un credit si sa cosemnam la ”pozitive”obiectivele concrete pe care Primul Ministru le-a trasa, inca din prima sedinta de guvern, ministrilor sai. Chiar daca parea ”cu lectia invatata”. Intorcandu-ma la povestile copilariei mele, im amintesc de feciorul de imparat caruia cineva-i zicea: ”cine te-a sfatuit, ca bun sfat ti-a dat, iar daca ai facut dupa capul tau, bun cap ai avut”! Pana la urma, dupa atata chin si deziluzii, sunt convins ca si dvs. si chiar si eu avem cel putin zece , astfel de teme de interes public, pe care, oricad, am fi in masura sa le prezentam chiar si intr-o sedinta de guvern. Si atunci de ce sa nu acceptam ca le-ar fi stiut si dl. Tuduse ?!