Băltind în crasa-i nesimțire…

Asta nu mai e doar o bâtă azvârlită în baltă! Nici măcar o vâslă… Ci ditamai bușteanul de aroganță, prostie și aplecare spre cenzură azvârlit în capul a milioane de copii. Probabil, așa consideră Elisabeta Lipă că trebuie să se facă performanța în sport. Iei copilul și îl calci în picioare, îl dai cu fruntea de bârna de la gimnastică sau îl bagi sub apă, dacă e la canotaj sau polo, că doar trebuie să-l înveți să-și depășească limitele, nu?! Aberanta Lip(s)ă, pe care o credeam în război doar cu simbolurile naționale, interzicând Imnul României în competițiile sportive, dar lăsând manelismul vocal maghiaro-secuiesc pe post de imn grohăit, este de fapt în război cu noi. Cu țara, cu pruncii noștri…

Pentru că nu este vorba de prostie ori de vreun ghinion dat de o „nefericită” conjunctură, o eventuală nepotrivire între vorbele de ministeriabilă, chiar că „de baltă”, și adevărurile dezvăluite într-un recent volum privind violența unor antrenori asupra copiilor, când ieși să susții practic violența asupra copiilor! Să fii de acord cu ea, fie și vorbind despre cazuri din trecut, ba, să faci acest lucru în spațiul public, mai ales în condițiile în care au apărut atâtea dovezi de încălcare a drepturilor copiilor noștri în țări pretins civilizate, sau, poate, prea civilizate pentru a mai veghea să nu-și moțăie rațiunea. Nu este nici prostie, nici fudulie, ci o ură încarnată visceral!

O ură închistată într-o coajă de siguranță dată de acceptul premierului față de accesul secreto hormonal, și umoral!, de la „ieșirea” anterioară. Când și-a bătut joc de simbolurile naționale, când și-a permis să ne amenințe, prin ordin scris, pentru intonarea Imnului Național la competiții.

Lipă a rămas acolo… În nesimțirea ei antiromânească. Și cum noi nu am ieșit în stradă să cerem atunci, nu doar demisia ei, ci a întregului guvern care, nedemitând-o, era părtaș gândirii antiromânești, bâtă de lipă a prins iar a pocni.

Acum reproșează unei sportive curajul de a fi vorbit despre aceea bătaie ruptă din iadul performanțelor. Nu din raiul victoriilor. Pentru că orice pas pe podium făcut sub palma grea a antrenorului nu mai are strălucire. Poate pentru antrenorul care este fericit, nu pentru victoria copilului, ci pentru purcoiul de bani, un puroi urât mirositor, pe care știe că îl va contoriza pe seama sacrificiilor celor mici.

Dar pentru ministăreasa fadă a unui sport de performanță tot mai insipid, mai importantă decât palma grea primită de un copil care trăiește sub teroarea performanței cu orice preț, inclusiv a schilodirii, este imaginea antrenorilor care au obținut performanța. Ce dacă i-a dat sângele pe nas copilului de atâtea lovituri, copilul este doar vehiculul succesului numelor grele de antrenori! Iar pentru asta, jalnica ministăreasă, sperăm că nu a fost ministăreasă și acasă, ca mamă, ne spune că nu este de acord „cu denigrarea unor antrenori de valoare, care au obținut rezultate cu care această țară s-a mândrit ani la rând”. Nu sportivii, dară, ci antrenorii sunt piesele valorii… A unei valori în care fetele, băieții, cu tot cu julituri, entorse, lovituri și hematoame, suferă doar pentru a duce valoarea antrenorilor spre absolut, nu? Dar oare, dacă țara ar afla că rezultatele pe seama cărora „s-a mândrit ani la rând” au fost obținute cu un preț de care ar trebui să ne rușinăm decenii întregi, cum s-ar mai privi în oglindă?

Da, în sportul de performanță este nevoie de sacrificiu și disciplină! Doar că a îndura violența uni antrenor nu înseamnă disciplină și nici a tăcea, pentru că așa vrea cel mai incompetent ministru al sporturilor, nu înseamnă sacrificiu de dragul unei medalii…

Și da, așa cum ne strângem ramurile durerii suportate de copii noștri pe alte meleaguri, bulgărele Bodnariu declanșând o avalanșă de cazuri, așa trebuie să ne dezvelim și lucrurile îndurate de copii noștri, acasă…

Altminteri, nu vom fi cu nimic mai presus de sistemele pe care le reclamăm acum…

6 Responses to Băltind în crasa-i nesimțire…

    Lasă un răspuns

    Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

    *