Eu nu cred că Dumnezeu preferă lemnul și spațiile mici!

Îmi pare rău! Dar, pur și simplu, eu nu cred că Dumnezeu preferă lemnul, adică, într-un fel, cariile!… Nu cred nici faptul că Dumnezeu preferă spațiile mici, adică locurile acelea înghesuite, mohorâte, rău-mirositoare, unde mulți își dau sufletul…

De ce să experimentăm chiar acum visul unuia care s-a trezit străin în propria sa viață? De ce să ne lăsăm transformați în ceva ce nu suntem, totuși?! Maneliști în derivă, folcloriști care scriu „poezii”, deturnanți care eșuează, oameni care mint am văzut! Vedem în fiecare zi!

„Măi, dragă!, – vorba cuiva- dacă ai crezut, fie și o dată, că Dumnezeu preferă lemnul și spațiile mici (?!), teribil vis ai avut!”. Dar, de ce este nevoie să vii cu partea ta cea mai întunecată, demențială, urâtă, cu visele tale negre, să ne arăți drumul pe care ar trebui să mergem, momentele cuantice în viața noastră?!… De ce?

De când manelistii exprimă aspirația noastră? De când oamenii fără niciun orizont ne predică despre experiențele esențiale din viața noastră? De când cei mai săraci cu duhul își mai eliberează, câteodată, mintea și-atunci ne-mpărtășesc revelațiile avute pe micul ecran, elucubrațiile, prefăcându-se că sunt sinceri, când ei sunt jalnici, închipuiți, ca orice măscărici într-o mascaradă?!…

A ajuns Biserica în România să fie epurată, curățită, iluminată de către cântăreți de rock și prezentatori de știri, bezmetici?! Oare, ce vor să ne spună cei care atacă în haită?! Sunt ei modelele noastre morale?! Puritatea absolută?! Inexpugnabilă?! De ce să-l exploatăm, în jocul nostru inconstient, chiar și pe Dumnezeu acum?! Aceasta este „smerenia” noastră?!

…Nu m-am gândit, în niciun caz!, să evoluez în funcție de creierul și gusturile prezentatorului de gag. De giumbușlucurile lui grozave!… De lașitatea lui când loveste în Biserică – și, implicit, în Valorile Noastre Morale!- pentru că stie că Biserica nu se apără niciodată! E ieftin, e populist, e tentant să dai în cineva fără apărare…

Iar Biserica e de „vină” pentru tot: că nu sunt spitale (Pentru că e datoria ei să le construiască, nu-i așa?), că e sărăcie, că nu sunt școli, nici cârciumi de ajuns, că se fac catedrale, că plouă prea puțin, că… intrăm și iesim goi din catedrale!

De fapt, Biserica are o vină capitală: nu merge în vârful picioarelor atunci când spun cei care manipulează o țară… Cu cât mai multe biserici și mănăstiri, însă, cu atât mai puțini oameni după gratii… Ar fi bine s-o știm!

Și ei ar trebui să privească adevărul în față. Căci Dumnezeul acela de care vorbesc tocmai dânsii pedepsește uneori în această viață…

3 Responses to Eu nu cred că Dumnezeu preferă lemnul și spațiile mici!

    Lasă un răspuns

    Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

    *