Putreda rădăcină „fecior-de-vișinescu”…

Tocmai prim-partidul descendent al „fostei” nomenclaturi să propună așa ceva? Ba, încă cu prim tovarășul nemuritor prin antecamerele mausoleului, parlamentarii PSD să aibă tupeul de a iniția o lege a scoaterii partidelor de sorginte comunistă în afara legii?! Pare bizar; da, poate vitroliant, dar oricum straniu. Dacă…

De fapt, legea parlamentarilor PSD denotă atât „priceperea” unor „doreli” politici, veniți să sape o groapă comunismului într-un mormânt pregătit de multă vreme, dar și măsura linsului în dosul statuii pe care o visează liderul PSD.

În mod evident, legea anti-comunism reprezintă o acțiune caducă. Pentru că sunt numeroase prevederi legislative care țin de drept PCR-ul și eventualele noi acronime cu sânge roșu totalitar în afara legii!

Desigur, poate că PSD vrea să dea semne că s-a lepădat de satana! Partidul ori poate Dra(c)nea, care vrea să-și consemneze „lepădarea” de monstruoasa imagine! Sau, pur și simplu, e forma prin care, pe un fundament al interzicerii partidelor de sorginte comunistă, același Liviu Dragnea (un alt mare „prostonac” în felul lui chinuit de a-și fixa efigia prin cărțile nescrise încă), perdant notoriu la capitolul intrării în istoria legislativului prin legea anti-defăimare, încearcă, prin orice mijloace, să-și fixeze postamentul glorificării de podeaua unui panteon în care nu poate încăpea. Să rămână măcar cu atât: să fie cel ce a curățat PSD-ul de imaginea de moștenitor de viță nenobilă a hidrei comuniste!

Dar chiar și în condițiile în care legea social-democraților este clar inutilă, existând prevederi mult mai bine conturate împotriva reînvierii „monstrului” (o reînviere cu unul viu în dânsa, asta da bizar!), acțiunea ar fi putut avea totuși rostul unui exercițiu de campanie electorală. Dar numai dacă venea la pachet cu „lustrația” singurului personaj care mai face rostul și sensul lustrației: Ion Ilici Iliescu. Cu alungarea acestuia din partid, dar nu oricum, ci printr-o excludere istorică a unei putrede rădăcini de „fecior-de-vișinescu”.

Atunci, gestul de definitivă lepădare de satana roșie ar fi fost credibil… Dar așa, inutila lege a PSD-ului vine într-un moment cât se poate de prost. Cel puțin ca semnal al gradului de democrație de pe eșichierul politic. Dar și înaintea unor alegeri. Vine după abuziva implicare a PROCURORILOR în interzicerea înființării unui partid! Și nu contează că era vorba fie și de felia de puericultură a mărului mai mult sau mai puțin putred al „mișcărilor” băsescian-browniene. Căci, deși este nulă ca efect, în speță prin interzicerea unor inexistente, ca viață politică și publică, „mișcări comuniste”, ea crează un precedent grotesc. Posibilitatea ca, prin astfel de „inițiative legislative”, parlamentarii să interzică, și să pedepsească cu ani grei de pușcărie, inițiatorii sau membri altor tipuri de partide. Poate naționaliste, poate prea patriotice… Mai ales că, după două decenii și jumătate de democrație, este parcă prea strigător la cer să te „joci” atât de simplist cu normele unor libertăți de asociere și constituire, marjând pe îmbinări legislative de forță create pe seama nepriceprii și netrebniciei unor parlamentari.

De altfel, tocmai din dezechilibrul flagrant al „faptelor” în raport cu pedepsele prevăzute, se simte „manevra” marca Liviu Dragnea. Care ar băga la muncă silnică pe oricine prin orice fel de lege propusă de el! Am uitat oare de aberantele pedepse din proiectul legii anti-defăimare? Le regăsim, iată, în legea anti-comunism a senatorilor!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*