Captatio benevolentiae…

APEL DE SUFLET

Slăvite fie sfintele precepte

Lăsate omenirii moştenire

Slăvite şi urmate de-nţelepte

Întruchipări, nu doar de patrafire

Cu cât mai mari dezastrele comise

De liberul arbitru-n acţiune

Cu-atât mai vii şi aprige să ni se

Dezvăluie credinţele străbune

Cu cât mai multe semne şi indicii

Degringolada lumii ne-o atestă

Cu-atât mai forte cei lipsiţi de vicii

Să-şi onoreze dragostea celestă

Demonizată, lumea nu mai ştie

Ce-i bine şi ce-i rău şi se desfată

Cu actele pieirii, mărturie

Vizibilă cât e de vinovată

O şansă, în extremis, tot mai are

S-abandoneze căile inepte

Şi să-şi refacă drumu-n sanctuare

Ce dau viaţă sacrelor precepte.

DE DOR ŞI INIMĂ ALBASTRĂ

 

Am obosit, iubito, să te caut

Deşi mi-este un dor nebun de tine

Şi fericit aş fi să-ţi cânt din flaut

Oriunde-am fi pe culmile divine

De-o veşnicie în singurătate

N-am mai simţit parfumu-ţi de femeie

Şi inima zadarnic îmi mai bate

Cât simt că nu mai ştiu iubirea ce e

.

Atâta frumuseţe şi splendoare

Cu frenezie-n juru-mi se răsfaţă

Doar eu nu am acces şi crunt mă doare

Această interdicţie la viaţă

.

Iubito,unde-ai fi şi orice-ai face

Ne-nfiorându-te discursu-mi antic

Mi-e dor de nurii tăi ce nu-mi dau pace

Fiind acelaşi visător romantic

Poate că Demiurgul ne încearcă

Să vadă ce-a creat pentru iubire

Şi dacă ne-am putea salva-ntr-o arcă

Iubito, orice-ar fi, să-mi dai de ştire.

FĂCÂNDU-MI RUTA ZILNICĂ

 

Ce-ar fi să mă-ntâlnesc acum cu Niky

Prietenul de table de-altădată

Ce, de şi-ar fi reînoit rinichii,

E apt şi cartierul să-l străbată

Ce-ar fi ca orbul, surdul şi ologul

Să mi se opintească drept în faţă

Şi, teafăr şi ferice, ca un mogul

Să-mi ţină noi tirade despre viaţă

Ce-ar fi, înmărmurit să cad pe spate

Şi el să mă ridice în picioare

Râzând de spaima care mă străbate

Atât miracolul să mă-nfioare

Şi cum ar fi să mi se-ntâmple mie

O întâmplare nemaiîntâmplată

Nu m-aş scrânti, cum ar putea să fie

O astfel de minune-adevărată

Nu am purcede-n trombă la o bere

Cu noi dezbateri ample, gratuite

Şi n-am petrece clipa cu-o plăcere

De nedescris ? Răspunde-mi, ţi-ai permite?

INSCRIPŢIE PE-O PIATRĂ FUNERARĂ

 

Cu skiurile nu m-am dat

Cu avionul n-am zburat

N-am practicat vreun sport extrem

N-am avut propriul harem

În croaziere nu am fost

Şi nici pe front în avanpost

Nu mi-am permis să văd măcar

Nu Cuba sau Madagascar

Dar nici întreagă ţara mea

Cum, în principiu, se putea

.

Am fost un om obişnuit

Cum nici că v-aţi fi-nchipuit

Cu un destin şi-un avatar

De Donchi din Dejagaskar

Şi am iubit ca posedat

Însă iubire n-am aflat

Şi mi-a plăcut în viers să cânt

Femeia şi acest pământ

.

Dar, chiar aşa de urgisit,

Să nu credeţi că n-am trăit

Vibrând în fiecare zi

Cu fericirea de a fi

Căci toate le-am recuperat

În universul meu creat

Miraculos, ce mi-a permis

O existenţă ca de vis.

MĂRŢIŞOR

 

Don Pedro Donchi Candid se înclină

Până-n pământ, ca om şi (Di)amant

Întreaga-ntruchipare feminină

Să aibă mărţişoru-i fascinant

.

E o plăcere super- palpitantă

Să dăruieşti din inimă ce ai

O poezie electrocutantă

Ce-ţi propulsează sufletul în Rai

Frumoaselor zeiţe ale lumii

De ziua voastră dublă vă închin

Superbul madrigal, cum altul nu mi-i,

Înfiorat de-al vostru hram divin

Ce mărţişor mai cool ca o iubire

Nemărginită-n taină vă visaţi

Iar farmecul discret să vi-l admire

Cohorta nesfârşită de bărbaţi

Sfios mă-nclin şi mâna vă sărută

Cum, poate, nici nu v-aţi fi aşteptat,

CEL CE IUBEŞTE , veşnic în derută,

Misterul vostru-n veci nedezlegat.

EMPATICĂ

 

Stimate mame, doamne şi domniţe

Din tăinuitul meu colimator

Vă rog frumos, nu mai umblaţi cu fiţe

Dacă vă îndrăgesc şi vă ador

Angelice, lolite, majorete

Sau amazoane-n stare de război

Parfumul vostru poate să ne-mbete

Şi toate sunteţi bune pentru noi

E un moment în prag de primăvară

Atât de potrivit pentru festin

Încât mă bate gându-a câta oară ?-

Un toast inubliabil să vă-nchin

Voi sunteţi sarea şi piperul vieţii

Reprezentaţi bomboana de pe tort

Miracolul ce bântuie poeţii

Şi-mi dă putere demn să mă comport

Fiţi veşnic proslăvite şi iubite

Chiar şi atunci când ne dezamăgiţi

Căci doar prin voi iubirea ne permite

S-ajungem împliniţi şi fericiţi.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*