Lista tehnocraţilor… „aducători de linişte”

Toată lumea vrea să asiste la un minim gest de igienă public, un gest prin care în special actualii politicieni să își recunoască eşecul întins pe ultimii ani și să facă un pas în spate. De aceea, este esenţial ca reformarea clasei politice să înceapă într-un moment în care toată clasa politică din România se confruntă cu o criză serioasă de credibilitate. Doar asa putem discuta despre începerea unei schimbări reale, dar fără a face confuzii pe care riscăm să le decontăm mai târziu.

Sunt mulţi care cred că a venit timpul ca locul politrucilor să fie luat de oameni competenți și responsabili, cu respect față de lege și ordine, care să țină cont de așteptările și nevoile reale ale societății. Oameni pe care, printre altele, îi numim tehnocraţi, acei oameni care să reuşească să ne scoată din mizeria în care ne-a afundat actuala clasă politică. Toată lumea vorbeşte despre necesitatea înlocuirii politicului cu mult doriţii tehnocraţi, ca o ultimă soluţie salvatoare, fapt ce mă face să mă întreb dacă şi noi la rândul nostru nu suntem complici la această cloacă care s-a perpetuat de atâţia şi atâţia ani chiar sub privirile noastre indiferente.

Răspunsul îl cunoaştem cu toţii, în schimb dacă nu vrem să vedem exact ce se poate reseta, ce politici trebuie să promovăm cu ce tip de oameni, nu vom rezolva nimic. Schimbarea şefilor cu alţii nu va rezolva nimic, întâi trebuie să ne schimbăm noi şi pe urmă să începem să îi schimbăm pe alţii, chiar dacă întreaga societate s-a săturat de corupția și indecența lor. Trebuie să schimbăm inclusiv mentalitatea noastră de a ne alege liderii, de a ne alege omul politic care ne reprezintă, de a alege raţional şi nu pasional cum o facem de atâţia şi atâţia ani. Va veni o zi în care valorile democraţiei ne vor aduce din nou în faţa votului de unde va trebui să alegem. De aceea, cred că noi cei care formăm majoritatea celor care votează, cu spiritul nostru civic, trebuie să devenim cei care se vor gândi la cum să îi facem pe actualii politruci să le fie ruşine, deoarece la fel ca în oricare sistem democratic tot la ei ne vom întoarce.

Cunoaştem cu adevărat ce înseamnă „technocrat”? Este altceva decât partizan, adept al tehnocraţiei, nu?! Dar, „tehnocraţia” ce este? Orientarea sociologică şi politologică contemporană potrivit căreia conducerea societăţii să revină specialiştilor din diverse domenii, în care puterea să nu aparţină factorilor politici. Şi atunci ce facem cu democraţia?

Dar mai întreb ceva care poate îi va deranja pe unii: câţi din „tehnocraţii” în care astăzi ne punem atâtea speranţe cunosc cum funcţionează birocraţia, dar câţi știu cum pot face birocraţia să lucreze? De ce întreb asta? pentru că din păcate, după alte câteva experienţe similare, încă îl aşteptăm pe cel care să facă acest lucru, încercând să îl găsim într-o listă a „tehnocraţilor” formaţi în „alte sisteme” care să ne îndrepte către o minimă normalitate.

Nu cred că este de ajuns să îi schimbăm pe „unii” cu „alţii”, sau mai corect spus pe unii ai unora cu alţii ai altora atâta timp cât noi încă nu ştim în ce direcţie vrem să o luăm. Ce proiecte avem? Pe cei care îi punem în loc, „aducătorii de linişte”, când îi întrebăm ce proiecte au? Când îi întrebăm dacă au o viziune pe termen lung, sau ne mulţumim doar cu încă o perioadă de tranzitie, gestionată de oameni noi, că doar na… de zeci de ani tot în tranziţie suntem?

Foarte mulţi vorbesc despre birocraţie, despre cultura organizaţiilor publice cu mecanismele lor decizionale fără a încerca un minim exerciţiu de a explica clar şi concis cum putem face birocraţia să functioneze. Dar câţi ştiu să facă birocraţia să lucreze pentru ceea ce ne dorim cu toţii. Cum vom face asta? Clasa politică pe care dorim să o reformăm nu se va reforma niciodată singură fără o acţiune fermă a celor care astăzi stau de o parte.

Atenție! Tehnocraţii nu trebuie să înlocuiască soluţia politică; doar să o completeze.

Am văzut nenumăraţi manageri veniti din mediul privat fară nici un rezultat remarcabil în sectorul public, fără pic de viziune. Am văzut oameni cu intenţii minunate, dar care nu au putut reforma sistemul, deoarece le-a luat foarte mult timp până au reuşit să cunoască specificul instituţiilor publice pe care le-au condus, atât de mult timp încât multora dintre ei li s-a terminat mandatul înainte de a înţelege în totalitate cele mai sus menţionate. Este foarte bine cunoscut faptul că sectorul public funcţionează după reguli cu totul şi cu totul diferite. Cultura organizaţiilor publice, mecanismele decizionale, resursele de toate tipurile cu modul lor de alocare, motivatia, masurarea performanţei şi multe altele sunt fundamental diferite în sectorul public care după cum bine cunoaştem, este mult mai restrictiv. Este vorba despre un întreg sistem în care aproape nimeni nu se mută din biroul unei multinaţionale unde este altfel plătit, într-un post guvernamental şi prost plătit şi pentru o perioadă de timp incertă. Stau şi mă întreb: cum ar reacţiona un manager de multinaţională, învăţat cu economia şi concurenţa capitalistă dură, la probleme sociale şi subvenţii, de exemplu? Vă las pe dumneavoastră să vă imaginaţi răspunsul, nu înainte de a întreba dacă este treaba lui să ştie.

Problemele unei ţări sunt mult mai complexe, funcţionează altfel. Partidele puternice ar trebui să aibă specialiştii pe care să îi promoveze acolo unde este nevoie de ei, cu politici publice pe care să le aplice, cu strategie de ţară pe o direcţie în care să mergem cu toţii. Abia apoi putem discuta despre ce face dreapta sau ce face stânga, despre partidele de centru, dreapta sau stânga, conservatori, democraţi, liberali şi alţii.

Experienţele României cu tehnocraţii au eşuat, până acum, lamentabil, iar explicaţia este foarte simplă. Parlamentul dă legi, din parlament sunt numiţi majoritatea miniştrilor, politica este cea care dictează. Un guvern de tehnocraţi nu va reuşii fără sprijinul politic. Democraţia funcţionează prin reprezentanţi, oameni competenţi şi responsabili, cu respectul faţă de lege şi ordine, faţă de valorile morale care să ţină cont de aşteptările şi nevoile reale ale întregii noastre societăţi vor trebui să apară tot din rândul partidelor politice, pentru că asta înseamnă democraţie. Mă întreb: și atunci aceste partide care se pare că nu vor a se reforma singure cum le putem curăţa de tot ce este nociv pentru noi toţi? Sau câţi din tehnocraţii în care ne punem atâtea speranţe cunosc cum funcţionează un partid politic, dar câţi cunosc cum pot să obţină sprijinul acestuia ca ei să poată să lucreze în linişte. Din pacate, după alte şi alte încercări asemănătoare, încă îl aşteptăm pe cel care să facă acest lucru, aşa cum am mai spus, încercând să îl găsim într-o listă a tehnocraţilor formaţi în alte sisteme care să ne îndrepte către o minimă normalitate.

În final vom vedea că tot partidele politice vor da viitorii conducători, tot din rândul clasei politice pe care astăzi o blamăm cu toţii vor apărea viitorii guvernanţi. Şi atunci întreb unde trebuie noi să acţionăm, unde trebuie făcută curăţenia… în afara sau în interiorul lor?

Când vom conştientiza că pe lângă modul în care ne alegem prin vot, la care mulţi dintre noi nu se duc invocând tot felul de motive, va fi şi modul în care vom permite prin neimplicarea noastră în politică, partidelor pe care le schimbăm între ele din patru în patru ani, să genereze ce au generat şi până acum, aceiaşi oameni cu acelaşi profil de politician cu aceleaşi mentalităţi nocive? Determinându-i pe politicieni să înţeleagă că politica nu trebuie să mai fie arta compromisurilor ci arta priorităţilor, iar tehnocraţii nu trebuie confundaţi cu politicienii specializaţi.

În multe dintre instituţiile statului vom gasi încă mulţi „tehnocraţi” şi mai puţini specialişti, iar când vom înţelege cum funcţionează acestea, când vom înţelege diferenţa dintre unii şi alţii, vom înţelege ideile, vom înţelege oamenii cu strategiile şi proiectele lor, iar în final vom şti ce avem de ales. Când vom găsi răspunsul la multe din întrebările puse, nu vom mai fi uşor de păcălit, vom trăi într-o lume în care vom avea o altă clasă politică, formată într-o altă societate în care lista specialiştilor să nu mai fie confundată cu „lista tehnocraţilor aducători de linişte”, giraţi de o clasă politică dintr-un sistem democratic şi în niciun caz dintr-un sistem tehnocrat. Fără a ne fi frică de un posibil reproş al faptului că am mai votat cândva un partid „plin de specialişti” care de fapt au fost acei tehnocraţi ce se mai regăsesc în multe dintre structurile statului, care la acea vreme ni s-au prezentat ca specialiştii de care am avea nevoie pentru viitorul nostru cel de astăzi când vorbim din nou despre un guvern de tehnocraţi.

În concluzie, soluţia este schimbarea întregului sistem politic pe competenţe, cu oameni pregătiţi, patrioţi şi mai ales, cărora să le pese de cei de lângă ei, nu cu oameni providenţiali. Indiferent că ne referim la specialiştii pe care i-am numit tehnocraţi, sau poate mai corect la oamenii cu educaţie, cunoscători sau cum doriţi dumneavoastră să îi numim noi. În funcţiile politice avem nevoie de o clasă politică formată din politicieni şi nu din politruci, din oameni curajoşi şi conştienţi de răul pe care îl pot face oamenii politici atunci când nu fac nimic. Nu tehnocratul este soluţia, ci schimbarea modului în care partidele politice îşi promovează oamenii, mulţi dintre ei nespecialişti, iar când vezi cu câtă uşurinţă vorbeşte un politruc despre sprijinul acordat unui tehnocrat, îţi dai seama cum totul devine o mare manipulare.care printre multe altele are în componenţa ei lista tehnocraţilor „aducători de linişte”.

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*