România – prima ţară din lume unde Biblia a fost transpusă integral în versuri cu rime!

Mă consider unul din cei mai norocoşi oameni deoarece, acum când vă scriu, am în faţa mea prima Biblie din lume scrisă în versuri cu rimă. Majoritatea oamenilor a auzit că pe întreg globul există aproximativ 3000 de limbi, fiecare cu dialectele şi graiurile ei. Deşi Biblia este singura carte tradusă majoritar în numeroase limbi ale lumii, încă nu se poate spune că ea s-a tradus în toate cele peste 3000 de limbi ci, integral şi cu precizie, în cca 800 din ele, dar suntem informaţi că în numai 15 ani fiecare om de pe pământ va putea citi această carte în limba lui. Traducătorii de la “Wycliffe Biblie”, cea mai mare organizaţie de traducere a Scripturii, cred că până în 2025 se poate traduce Biblia şi pentru cele 2200 de limbi în care nu este tradusă. Pentru a putea duce la bun sfârşit campania de traducere, se fac eforturi de strângere a resurselor de bani, estimate la 1 miliard de dolari. Şi totuşi, vestea bună este că Sfânta Scriptură este destul de cunoscută în peste 3000 de idiomuri, dar nu cu traduceri integrale. Aşadar, nu există nici o limbă de pe glob în care să nu fi fost tradusă măcare o mică parte din ea, îndeosebi din Noul Testament.

Biblia (substantive plural grecesc care înseamnă “Cărţile” – 66 de cărţi – are două părţi: Vechiul Testament şi Noul Testament, ambele cu mai mulţi autori (Vechiul Testament – începe a fi scris cu 1500 de ani înainte de Hristos şi conţine următoarele cărţi canonice: Geneza, Exodus, Leviticul, Numeri, Deuteronomul, Iosua, Judecători, Rut, 1. Samuel, 2 Samuel, 1 Împăraţi, 2 Împăraţi, 1 Cronici, 2 Cronici, Ezra, Neemia, Estera, Iov, Psalmii, Pildele sau Proverbele, Eclesiastul, Cântarea Cântărilor, Isaia, Ieremia, Plângerile lui Ieremia, Ezechil, Daniel, Osea, Ioel, Amos, Obadia, Iona, Mica, Naum, Habacuc, Tefania, Hagai, Zaharia, Maleahi, Noul Testament: Matei, Marcu, Luca, Ioan, Faptele Apostolilor, Romani, 1 Corinteni, 2 Corinteni, Galateni, Efeseni, Flipeni, Coloseni, 1 Tesaloniceni, 2 Tesaloniceni, 1 Timotei , 2 Timotei, Tit, Filimon, Evrei, Iacov, 1 Petru, 2 Petru, 1 Ioan, 2 Ioan, 3 Ioan , Iuda, Apocalipsa.)

Trebuie să subliniez faptul că, de-a lungul a mai bine de trei milenii, nimeni niciodată nu s-a gândit ca această capdoperă să fie redată într-un limbaj poetic care să aibă ritm, rimă, forme prozodice fixe şi figuri de stil, iar această îndrăzneaţă încercare iată că ne onorează să fie făcută chiar pe plaiurile mioritice, de către un poet din Cluj-Napoca, românul Ioan Ciorca. Las la o parte faptul că – trecătoare, timide şi foarte mici încercări – s-au făcut sporadic în diferite limbi ale lumii, dar numai din cartea psalmilor şi a proverbelor ori simple rezumări poetice din alte capitole, dar marea Biblie, această capodoperă în totalitatea ei, uriaşa Biblie, nimeni, absolut nimeni, nu a încercat să o versifice vreodată… Şi iată de ce: A versifica Biblia (peste 1220 de pagini) este o muncă enormă, colosală şi foarte responsabilă, necesitând eforturi supraomeneşti. Unii cred că aşa ceva nici nu ar mai fi necesar de vreme ce avem deja suficientul text original sau că nici nu se poate încerca un asemenea experiment inutil. Ei nu au dreptate. De aceea se înţelege că fără invocarea inspiraţiei care să vină de la Duhul Sfânt, o asemenea muncă de Sisif poate deveni riscantă, ducând la confuzii teologice şi la modificări de conţinut. A versifica chiar şi o singură pagină din Sfintele Scripturi presupune categoric o chemare specială, binecuvântări divine, dar şi un travaliu deosebit de extenuant (Biblia în versuri româneşti a ieşit de 2045 de pag. !), iar clujeanul nostru vedem că s-a achitat onorabil de el, cu toată cinstea, cu toată dragostea şi cu toată grija pentru nealterarea mesajului original, dorind ca greşelile să nu existe deloc sau să fie cât mai mici cu putinţă. Bravul poet român ştia din capul locului la ce riscuri se expune, ştia bine că este întru totul răspunzător pentru distorsionarea chiar şi a unui singur cuvânt socotit sacru, mai ales că Apocalipsa se încheie clar cu un avertisment foarte serios faţă de cei care încearcă să schimbe sensul scripturilor: “Dacă le va mai adăuga cineva ceva, Dumnezeu îi va adăuga plăgile care sunt arătate în cartea aceasta; iar de va scoate cineva ceva din cuvintele cărţii acestei profeţii, Dumnezeu îi va scoate partea lui din pomul vieţii şi din cetatea cea sfântă, care sunt arătate în cartea aceasta.” (Citat din Apocalipsa Sf. Ioan, în traducerea lui Bartolomeu Anania). Aceste cuvinte de foc au contribuit mult la evitarea greşelilor şi la unitatea fascinantă a Bibliei româneşti transpusă în versuri.

Desigur, fiind vorba de o lucrare de importanţă istorică, demnă de Cartea Recordurilor, ne întrebăm curioşi cu toţii: oare cine este autorul?

Ioan Ciorca este un personaj minunat, unul din cei mai harnici români ce-i are ţara noastră, un ardelean serios care, cum se spunea într-o emisiune televizată din Cluj, “a reuşit să-şi ducă la bun sfârşit proiectul, chiar dacă la început nu stăpânea arta condeiului. După orele de serviciu, Nea Nelu de la service-ul auto îşi spăla mâinile de ulei de motor şi devenea scriitor. Când s-a decis să ne redea Biblia în versuri, se afla la începutul „carierei” de autor şi asta pentru că prima sa lucrare i-a luat ceva timp, mai precis vreo 16 ani din viaţă… A transpus cele 66 de cărţi ale Bibliei în versuri, însă bani de tipărire a avut doar pentru Noul Testament (tiraj infim), cel vechi plătindu-l din salariul său.

Mecanic de profesie, lucra ziua în atelier iar în timpul liber trudea în slujba Domnului. Între timp, a făcut şi facultatea de Filozofie a celei mai prestigioase universităţi din Cluj, pe care a terminat-o cu media zece. Nu i-a fost deloc uşor…

Cartea lui, de 1368 de pag. şi 3,5 kg, se bucură acum de apreciere nu doar din partea oamenilor simpli, a credincioşilor, ci şi a clericilor, a unor ziarişti şi scriitori, dar asta nu este sufficient, căci toată omenirea ar trebui să ştie de ea! „Autorul are această mare virtute pentru că limpezeşte anumite sensuri ale Sfintei Scripturi şi le face mai pe înţelesul oamenilor. Este un efort colosal, dar cu atât mai mult să o înţelegi şi să reuşeşti să o transcrii în versuri”, crede Bogdan Ivanov, purtătorul de cuvânt al Mitropoliei Clujului.” Am citat din prezentarea videoclipului televiziunii din Cluj. Ceea ce a omis să ne amintească televiziunea clujeană este faptul că relativ tânărul şi minunatul meşter-poet Ciorca este absolventul Liceului industrial nr. 2 Cluj-Napoca, al Universităţii Babeş-Bolyai din acest municipiu, având specializarea în istorie-filosofie, Facultatea de ştiinţe politice, cu masterat în Ştiinţe administrative şi masteratul în Etică profesională, toate terminate cu brio. Dânsul este iubit de colegii lui, nu numai pentru că a publicat mai multe cărţi, articole şi eseuri, dar şi pentru cele trei brevete de invenţie în domeniul auto, pentru obţinerea unei medalii de argint la Salonul naţional de inventică din 2007 şi a unei medalii de aur la Salonul internaţional de inventică din 2008. Un astfel de om excepţional nu putea produce decât tot o operă excepţională ! Pentru a întări cu exemple concrete cele spuse aici, vom încerca – printr-o metodă comparativă – să cităm câteva versete din capitolele Vechiului şi Noului Testament, apoi să le urmărim cum mult inspiratul autor le-a convertit în versuri…

Fără să exagerăm prea mult, am putea spune că autorul Bibliei în versuri româneşti a practicat un spirit real de jertfă, din mai multe punct de vedere, pentru a-şi fi putut materializa visul. În final, rugăciunile poetul Ioan Ciorca, un suflet profund credincios, au fost auzite de divinitatea care i-a răsplătit munca scoţându-i în cale oameni săritori care l-au ajutat în modul cel mai concret, toţi înţelegând importanţa uriaşei lucrări. Drept urmare, aşa cum ne-a informat ziarista Antonia Bodea, la data de 23 ianuarie, a avut loc lansarea monumentalului volum în versuri, VECHIUL TESTAMENT, apărută sub egida Asociației Cultural Creștin-umanitare “Ars Vivat”, Ediție Princeps 2013, legată în piele și inscripționată cu foiţă de aur. La timp a venit şi ajutorul Asociației Cluj The Day care, împreună cu Liga Scriitorilor Români a sprijinit tipărirea și punerea în circulație a acestei unice cărţi. Şi nu a fost o afirmaţie în vânt, fiindcă, iată: şi promisiunea aceasta a fost împlinită… La începutul anului 2014, la editura Armonii Culturale din Adjud a apărut şi NOUL TESTAMENT în versuri (584 pag.), tot legat şi în format mare ca şi celălalt volum, având o postfaţă de preotul Radu Botiş. Trebuie să subliniem în mod deosebit că la apariția acestor scripturi în versuri a colaborat substanțial acest preot inimos Radu Botiș, președintele asociației mai sus menționate, Ars Vivat, și membru al Ligii Scriitorilor Români, filiala Maramureș. Prefațată de prof. dr. Ioan Chirilă, cartea versificată a Vechiului Testament se constituie într-un veritabil act de evanghelizare printr-o menire cu adevărat apostolică a autorului “într-un veac rătăcit”, cum scrie domnia sa. Sub coordonarea d-lui Claudiu Pădurean, corespondent la Radio România Actualități, lansarea acestei cărți, inedit monument românesc de cultură, a avut loc în spațiul localului “Los Toreros” din Cluj-Napoca, în prezența unui public numeros și avizat. După cuvântul de deschidere adresat de dl. Claudiu Pădurean, Marc, nepotul autorului în vârstă de șapte ani, a recitat primul verset din Facerea. Scriitorul Al. Florin Ţene, președintele LSR, a subliniat rolul Bibliei în cultura omenirii și a apreciat efortul autorului volumului de față, care a elaborat pe parcursul a peste 15 ani de trudă acest act colosal. “Prin gestul său – a subliniat preşedintele Ligii – dl. Ioan Ciorca aparține Românei Profunde, care cu modestie, în tăcere, creează pentru veșnicie, pentru tezaurul culturii române, “că o ladă de zestre” a românilor în contextul globalizării.”

Viitorul pas planificat este reunirea celor două testament în versuri într-o singură Biblie mare care să fie cunoscută de orice român. Nu există deocamdată fonduri pentru această finalizare. Ca toate versurile din Vechiul Testament, trecând la Testamentul cel nou, poetul Ioan Ciorca foloseşte acelaşi tip de versificaţie, cu rânduri de opt silabe, ritm iambic şi rimă împerecheată.

(Cristian Petru Balan) 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*