În condiţiile expuse în articolul referitor la martirizarea lui Gheorghe Doja, pun întrebarea cu ce temei moral solicită, în prezent, reprezentanţi ai etniei hungariene, din România, respectiv din Hungaria, dreptul de a înfiinţa un ținut Secuiesc, autonom, pe teritoriul României?
Pe vremea lui Gheorghe Doja, etnia secuiască avea, din câte cunosc, o limbă, un alfabet, o cultură, precum şi tradiţii specifice. În prezent nu s-au mai păstrat decât o parte dintre tradiţiile specifice. Limbă, alfabet, cultură, şcoli nu mai au (folosind limba hungariană), ci doar anumite tradiţii, care le-au fost specifice secuilor. În aceste condiţii secuii nu mai reprezintă o etnie, ci doar o grupare populaţională, tradiţională, caracteristică, care a fost, în trecut, etnie, dar care nu mai este deoarece a fost asimilată, forţat de către etnia hungariană. Răspunderea morală şi juridică pentru această „crimă etnică” o poartă etnia hungariană şi nu etnia Română , care, în Transilvania, a luptat alături de Gheorghe Doja şi de etnia secuiască, pentru a nu fi, la rîndul sau, anihilată, etnic, prin opresiune şi chiar prin represiune.
Rezultatul a fost acela că etnia română a rezistat cu preţul multor victime, în timp ce etnia secuiască a fost asimilată forţat, în timp, rămânând doar o grupare specific tradiţională, dar nu o etnie. În acest context, a pretinde dreptul, pentru etnia hungariana, de a reînfiinta ținutul Secuiesc, pe teritoriul României, este echivalent cu a permite „criminalului etnic” să preia şi identitatea „victimei etnice”, omorâte că etnie, fapt nu doar macabru, ci şi monstruos, dacă ar fi acceptat, oficial. Problema, în cauza, încă n-a putut fi soluţionată, cum se cuvine, de drept şi moral, datorită infiltrării printre conducătorii României a unor factori de influenţă etnic-iredentistă şi chiar înalt-trădători.
Etnia Română, dacă s-ar preta la o asemenea degradare, ar putea chiar pretinde, cu mai mult temei moral şi de drept, să reînfiinţeze, cu români, ținutul Secuiesc,deoarece a luptat, în Transilvania, alături de Etnia Secuiască, pentru a supravieţui, etnic, în confruntarea cu opresiunea şi chiar represiunea etnică, dezlănţuită de componentă iredentistă a Etniei Hungariane. Etnia Română a reuşit să reziste, în timp ce Etnia Secuiască nu a reuşit şi a fost asimilată. Componentă iredentistă a Etniei Hungariene trebuie să ştie că există, încă, destui patrioţi români , autentici, şi nu fanfaroni, că cei care s-au produs pînă în prezent, în cadrul naţionalismului românesc, patrioţi capabili să contracareze, în mod eficient, atît acţiunile etnic-iredentiste, ameninţătoare, cât şi înalt-trădările unor conducători ai României, corupţi, laşi şi nedemni, care reprezintă de fapt: uscături şi cozi de topor, din „pădurea” etnic- românească.
La nevoie, vom şti să luptăm, ferm, pentru menţinerea integrităţii statale a României, împotriva celor care ne ameninţă, şi care, deja, au anunţat, public, că au în vedere inclusiv nesupunerea civică, sau poate chiar declanşarea unui război civil, pentru a realiza, în acest mod, scopurile lor etnic-iredentiste.
Lasă un răspuns