File de istorie – satul Bârda

În  ,,Mitropolia Olteniei”, an. XV(1963), nr. 5-6(mai-iun.), pp. 449-464, istoricul Radu Crețeanu publică Documentele Schitului Topolnița. Aici găsim câteva mențiuni de mare importanță pentru istoricul satului Bârda. Facem precizarea, pe baza unor documente provenind din alte surse, că vatra veche a satului Bârda a fost în Țarovăț, adică între satul Răscolești de azi și combinatul Romag. Cei mai în vârstă își amintesc că acolo se găsea un izvor de unde beau apă cei care treceau spre Severin sau se întorceau de la oraș.

Locuitorii satului  Țarovăț proveneau din sudul Dunării. Ei erau ,,ai țarului”, adică lucrători pe moșia conducătorului statului sârb. Din cauza turcilor, ei fugiseră peste Dunăre și se așezaseră mai întâi undeva în apropierea Vârciorovei. Și azi există acolo toponimul ,,Țarovăț”, iar un viaduct al șoselei naționale București-Timișoara se numește tocmai ,,Viaductul Țarovăț”. Neavând condiții prielnice acolo, acei fugari au venit în părțile noastre și s-au așezat la Țarovățul dintre Izvorul Bârzii și Malovățul de azi. În timpul  cât au stăpânit austriecii Oltenia, adică între 1718-1738, s-au făcut două recensăminte amănunțite, pentru a se stabili impozitele. Aceste recensăminte au fost făcute de doi ofițeri austrieci, von Bauer și von Schwantz.

La începutul stăpânirii austriece, Țarovățul era sat cu case, locuitori, vii, pomi și o fântână. La al doilea recensământ, Țarovățul era sat ,,cu locuitorii fugiți”. În documente de dinainte de stăpânirea austriacă, întâlnim în Țarovăț locuitori cu numele Rascol, Patolea, Luca, Mema, Avram și alții. Dintre aceștia, unii s-au retras la nord, în pădure, unde își aveau sălașele de vite. Ei erau ,,cei pitulați”, cei ,,din deal”, adică din ,,Bârda”. Precizăm că Bârda în limba slavonă înseamnă ,,deal înalt de piatră”. Acești fugari au format mahalale ale viitorului sat Bârda, precum Luchești, Memești. Roleștii se pare că sunt urmașii unui ofițer austriac, Roler, iar Muceștii ar fi venit de prin Banat, acolo fiind multe familii cu numele ,,Mocioni”. Alți locuitori din Țarovăț au întemeiat mahalale ale satului Izvorul Bârzii de azi, precum Patolani și Răscolești.

În documentele publicate de Radu Crețeanu în ,,Mitropolia Olteniei” se găsesc mai multe referințe privin părțile Bârdei. La 25 martie 1654, Luca din Țarovăț este martor împreună cu alții, când starețul Dionisie al Mânăstirii Govora dădea starețului Theodor al Topolniței moșia  Curiacea pe 100 de oi și 50 de taleri(bani care circulau atunci). Facem precizarea că și azi, în nordul mahalalei Memești  din Bârda este locul numit Curecea și se știe că acolo este ,,Cureaua mânăstirii”. Din hotarul satului Țarovăț, Preda Vlădășescu și soția sa Anica vând mânăstirii Topolnița la 9 februarie 1669 toată partea ce-o dețineau ei. La fel face și Pătru Pătolescu din Țarovăț în 17 ian. 1670 cu proprietatea lui din Țarovăț, pe care o vânde lui Lupu Buliga, ctitorul Mânăstirii Topolnița.

În  25 iunie 1780, aflăm că locuitorii satului Bârda cotropiseră moșia din Țarovăț a mânăstirii Topolnița, cât și bucata de loc a mânăstirii din Curecea. Pentru stabilirea adevărului, sunt chemați ca martori, printre alții, Nicolae Borciloiu, Nicola Ceac, Rădușul Sărăcin, Miligaci, Nicola Răscol și Nicola Pătolea. Se pot recunoaște multe  neamuri cu aceste nume din Răscolești, Halânga, Puținei etc.

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*