„Ziua ciomegelor groase” ar putea fi numită ziua de marţi, 3 iulie, ca o parafrază la alte denumiri codificate ale unor acţiuni fulgerătoare de eliminare a unor adversari politici, care împiedicau acapararea puterii totale de către o camarilă. „Noaptea cuţitelor lungi” a fost noaptea în care Hitler şi-a eliminat câteva sute de adversari, grupaţi într-o formaţiune paramilitară, „Nacht und nebel” („Noapte şi ceaţă”) este denumirea codificată a momentului în care naziştii şi-au însuşit, prin lege, o putere discreţionară, „Noaptea de cristal” este noaptea în care naziştii au asasinat mii de evrei, acuzaţi că ar fi fost vinovaţi de destabilizarea statului, iar „Noaptea sfântului Bartolomeu” este noaptea în care, la instigarea regelui Franţei, catolicii au asasinat mii de protestanţi, consideraţi vinovaţi de starea economico-socială a ţării.
După cum se observă, acţiunile de „pedepsire” a adversarilor s-au petrecut în special noaptea, fiind acţiuni violente, în sine, sau acţiuni care au declanşat violenţe greu de imaginat. Asta ca să ne aducem aminte că „poporul”, prin care se aude vocea zeilor, este ca un organism viu, uneori înţelept şi răbdător, alteori apatic şi absent, alteori surescitat şi dornic de sânge, depinde de cum bate vântul politic, depinde de „sugestiile” liderilor ajunşi la putere.
Paralela dintre nopţile violente amintite şi ziua de ieri, marţi, 3 iulie, în care USL-iştii s-au repezit cu ciomegele (virtuale) asupra adversarilor politici, poate părea forţată. Poate şi pentru faptul că înlăturarea Avocatului Poporului, a preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului României, s-au petrecut la lumina zilei, sub un soare torid, şi fără violenţe fizice. Dar faptul că „epurările” s-au făcut prin încălcarea legii, că au fost asezonate cu violenţe verbale extreme, mă determină să cred că asistăm la un război total, în care miza nu este administrarea corectă, loială, cinstită, a României, ci pur şi simplu acapararea Puterii. Înverşunarea este atât de mare, taberele s-au delimitat atât de strict şi de evident, încât am sentimentul că dacă ai tupeul să te pronunţi în favoarea uneia sau alteia din părţi, te poţi aştepta ca, în cazul cel mai fericit, să primeşti un brânci pe scări, de la vreun vecin bine intenţionat, care, inspirat de acţiunile politicienilor, doreşte să te pună la locul pe care îl meriţi, adică pe targa ambulanţei.
Astăzi, situaţia este mai proastă decât ieri şi mâine va fi mai rău, deoarece un abuz deschide poarta spre alte abuzuri. Probabilitatea „restructurării” Curţii Constituţionale şi a suspendării preşedintelui Băsescu de către Parlament este mare. Nu pot să nu observ că Băsescu şi-a făcut-o cu mâna lui, în sensul că niciodată nu s-a ferit să abuzeze de putere, am spus-o de multe ori, însă înlăturarea lui tot printr-un abuz deschide cutia Pandorei. Precedentul fiind creat, cei care vor comite alte şi alte abuzuri urmând să se justifice prin formula: „Dar voi cum aţi făcut?!”.
Deşi, de obicei, am pledat pentru răbdare, să vedem, să analizăm, sigur există şi soluţii civilizate, în situaţia creată, cred că soluţia care nu suferă nicio amânare este, într-adevăr, demisia concomitentă a tiranului dur şi impopular Băsescu, din păcate preşedintele României, şi a vicleanului plagiator Ponta, din păcate primul-ministru al României. Alegeri anticipate, cât mai repede. Altfel, ciomegele politice groase riscă să se transforme în arme adevărate şi letale. Doamne-ajută să nu fie aşa şi să exagerez eu!
În acest timp, cercetătorii de la Geneva au anunţat că au descoperit „particula lui Dumnezeu”, particula care ar fi stat la baza apariţiei Universului. Ce să zic?! Sper să ne ajute cu ceva! Cum spuneam, n-ar fi rău să fie bine!
Lasă un răspuns