Sub conducerea fostului lider Gaddafi, statul libian, prin intermediul Libyan Arab Foreign Investment Company (Lafico), a cumpărat de-a lungul anilor pachete importante de acțiuni. În general, grație legăturilor politice tradiționale din anii 80, Gaddafi a preferat să cumpere acțiuni la companii italiene. Cea mai răsunatoare participare pe care statul libian sub Gaddafi a avut-o a fost la Juventus Football Club. Dar, din cauza unor factori economici, dictatorul a preferat să vândă acea participare înlocuind-o cu una la ENI.
Prin intermediul Lafico, statul libian este azi deținătorul unor pachete importante de acțiuni la Finmeccanica, una dintre cele mai mari companii italiene din domeniul ingineriei mecanice, la UniCredit – printre cele mai mari grupuri bancare din lume, la Banca di Roma – o altă bancă importantă italiană și, nu în ultimul rând, la ENI – o puternică companie petrolieră mondială la care statul italian are participarea majoritară.
Trebuie, de asemenea, să menționăm că toate aceste companii controlează la rândul lor alte firme, iar influența libiană se extinde și acolo.
În afara Italiei, libienii mai controlează pachete de acțiuni minoritare la compania Pearson, editorul celebrului ziar britanic Financial Times, precum și la companii de mai mică amploare din Spania.
Importantă în contextual European al gazelor este și participația de 50 la sută pe care libienii o au la Greenstream, principala conductă care leagă câmpurile petroliere libiene cu Sicilia. Nu trebuie uitată în acest context participațiile altui fond de investiții destinat Africii prin intermediul căruia Libia în timpul lui Gaddafi a preluat controlul mai multor companii din continental negru.
Majoritatea acestor participații au fost înghețate momentan. Întrebarea este: cine le va controla după Gaddafi?
Lasă un răspuns