Când guvernul nu vă vrea binele, ci banii, casele, poate și sufletul…

Cu un deficit bugetar pe primele trei luni de doi la sută din PIB, Guvernul riscă să nu mai aibă curând bani de salarii și pensii. De asemenea, plățile ce compensații la facturile de energie din anii 2022-2023 sunt incerte, la fel cum sunt în dubiu rambursările de tva către economie. Foarte interesant – sistemul judiciar nu are siguranța că va putea plăti toate salariile pe 2024 (și nici celelalte facilități aferente, cum ar fi chiriile, bonificațiile de dobândă la credite, abonamentele de transport sau medicale etc.). Cu atât mai puțin guvernul Ciolacu nu are bani pentru a plăti despăgubirile castigate de magistrați în instanțe contra statului (da, în instanțe, adică, prin decizii ale colegilor de breaslă…), care se cifrează la cca un miliard de euro. Precizez că deficitul bugetar pe întreg anul 2024 este de trei procente. Guvernul Ciolacu a consumat deja 2/3 din acest deficit în doar trei luni. Evident că se va apela din nou la credite – doar că, ce să vezi, datoria publică s-a dublat în patru ani, iar dobânzile sunt azi la cote maximale, dat fiind ratingul scăzut de țară (menținut în stare jalnică în ciuda creșterii mirobolante a PIB – ului, o creștere pe datorie și pe consum din credite, de altfel). Sunt datorii întinse și pe 30 de ani – la propriu, aceste datorii vor fi plătite de copiii și de copiii copiilor noștri…

Între timp, băncile impart acționarilor lor străini un miliard de euro dividende. Bravo lor, numai că ar fi fost bine dacă acest profit enorm s-ar fi făcut din creditarea economiei private, a investițiilor și a consumului sănătos, deopotrivă. În fapt, acest profit s-a făcut pe seama statului – dobânzile la care s-a împrumutat statul anii trecuți au fost între șapte și zece la sută, iar băncile au plătit dobânzi la depozitele la termen ale populației de trei-patru la sută. Ironic, există o sumă de peste 60 de miliarde de euro păstrată de cetățeni și de firme în conturi curente, adică, fără dobândă sau cu dobândă care tinde asimptitic către zero. Mai mult chiar, băncile au profitat și de fluviul de lichiditate creată de BNR, prin relaxare cantitativă. Banii ținuți de bănci la BNR, în depozite, au fost remunerați cu șase la sută dobândă. Ecartul de doi-trei la sută dintre cele două tipuri de dobândă a creat pentru bănci profituri de 100-150 la sută, doar din trecerea timpului. E bine să fii bancă măricică, sistemică, într-o țară cu oameni și firme fără putere de negociere reală…

Asta se întâmplă când stăpânii sunt speriați și instituie poliția gândirii. Când a-i critica, a vorbi contra lor, devine o crimă de incitare la ură. Dar ce va fi când foametea ca veni? Când nu există suficientă mâncare, cei care mor sunt cei foarte tineri și bătrânii. Cine va mai putea calma revolta contra acestei nenorociri neo-feudale? Gerontocrații matusalemici? Îmbuibații care merg cu private jet – ul la conferințe climatico-sanitare? Președinții – ficus care zboară în vacanțe lungi cu avioane de 1,5 milioane pe cursă? Lorzii războiului și banksterii care fac continente de bani din nenorocirea oamenilor? De reținut că aceste cifre și realități palpabile sunt pentru acum. Nu sunt pentru 2025. Adică, pica fix în an electoral.

Pentru 2025, problematica e mult mai cruntă, căci vin scadențe la credite (cca 20 de miliarde de euro), plus obligația de a reașeza economia pentru a fi pregătită de vânare de vânt și de surse de energie regenerabilă cu costuri de două până la de zece ori mai mari decât cele la energia „clasică”… Poate ne trezim, totuși, din somnambulismul la care ne-au obligat plandemia și așa zisa criză climatică…

Guvernul actual nu vă vrea binele. Vă vrea banii. Casele. Veniturile din muncă. Sufletul.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*